Boli

#artroza #bolile reumatismale #artroplastia de genunchi #implanturi genunchi #dureri genunchi

Bolile reumatismale, din ce in ce mai frecvente. Romania, codasa Europei la numarul de implanturi de genunchi

La varsta de 80 de ani, toate persoanele sufera de artroza, chiar daca simptomele lipsesc, atrag atentia medicii. Artroza este de departe cea mai frecventa suferinta articulara, fiind considerata a doua cauza de invaliditate la persoanele de peste 50 de ani. Incidenta ei creste cu varsta, fiind maxima intre 55-75 de ani.


Pana la 55 de ani (la menopauza), boala are o incidenta egala pe sexe, dupa aceasta varsta este de doua ori mai frecventa la femei, cu exceptia localizarii de la sold, singura considerata mai frecventa la barbati.


Cum se manifesta artroza

Durerea asociata artrozei apare gradual, desi exista si situatii in care poate fi brusca. Genunchiul devine rigid si edematiat, ceea ce face ca mobilitatea sa fie redusa (la indoire sau indreptare). Apare asa-zisa “redoare matinala” : simptomele sunt atroce dimineata sau dupa o lipsa de activitate (cand stam mult in repaus) si se calmeaza odata cu activitatile fizice cotidiene. Ele se pot agrava insa cu activitatile intense sau dupa mers prelungit, urcat si coborat trepte sau la ingenunchiere. De asemenea, durerile sunt meteosensibile (se agraveaza cu schimbarea vremii).

Prima optiune terapeutica este cea conservativa, nechirurgicala. Insa, daca aceasta este ineficienta in controlul durerii si imbunatatirii functiei, se va recurge la tratament chirurgical.

Scopul interventiei chirurgicale este remiterea durerii, restaurarea functiei genunchiului si imbunatatirea calitatii vietii. Artroplastia de genunchi este o procedura sigura si eficienta pentru eliminarea durerii, corectarea deformarii piciorului si care faciliteaza reluarea activitatilor obisnuite.


Codasii Europei la numarul de implanturi de genunchi

In Romania sunt peste 8 milioane de pacienti ce sufera de artroza intr-un grad mai mic sau mai mare.

In ceea ce priveste numarul implanturilor, in tara noastra, la nivelul anului 2011, se realizau aproximativ 11.000 de implanturi de sold si genunchi. Dintre acestea, doar 1.600 de proteze de genunchi. In 2013, au fost facute 9.600 de proteze de sold si 2.200 de proteze de genunchi. In 2014, pana acum, s-au realizat doar 800 de implanturi de genunchi.

Raportat la contextul european, tara noastra ocupa ultimele locuri in ceea ce priveste implanturile de genunchi. De exemplu, in Anglia si Tara Galilor se implanteaza anual peste 160.000 de proteze de sold si genunchi. Rata implanturilor de genunchi a inregistrat un trend ascendent in ultimii ani, la nivelul tuturor statelor europene. In Franta, rata de implanturi de genunchi a crescut cu 60% intre 2000 si 2010.

In SUA, se realizeaza anual intre 800.000 si 1.000.000 de implanturi de genunchi.

Cresterea numarului de artroplastii de genunchi la nivel international este determinata, pe de-o parte, de imbatranirea populatiei si, pe de alta parte, de adresabilitatea din ce in ce mai mare a batranilor in vederea recapatarii mobilitatii la batranete.

Care sunt principalele bariere in Romania?

Penetrarea scazuta a artroplastiilor de genunchi in Romania poate fi pusa pe seama a doi factori principali:

  • ▪ lipsa de informare: multi pacienti se conformeaza cu conditia pe care o au (atribuind-o varstei)  si nu se prezinta la medic.
  • ▪ lipsa capacitatii de a acoperi financiar valoarea protezelor. In Romania, costul mediu al unei proteze de buna calitate variaza intre 1.200 si 4.000 de euro. Exista programe de protezare ale CNAS, insa din cauza nevoii crescute, nu se poate acoperi necesarul, ajungandu-se astfel la perioade de asteptare de pana la doi ani.

Cu cat afectiunea este avansata, iar varsta este mai inaintata, cu atat amanarea interventiei creste risucl de invalidatate. Acesta este si cazul unei paciente in varsta de 74 de ani, diagnosticata cu osteoartrita de genunchi, in stadiu avansat, care a asteptat un an an pana sa fie operata pro bono de dr Vlad Predescu, sef Lucrari Sectie Ortopedie Spitalul Euroclinic. Femeia risca sa nu mai poata merge daca nu ar fi fost operata in timp util. Costurile interventiei, care a durat trei ore, au fost suportate de spital, iar proteza a fost decontata de CNAS.

„Pentru fiecare caz in parte, imi asum o mare responsabilitate chirurgicala, in sensul de a executa cu succes strategia preoperatorie, tinand cont de toate acele detalii marunte sau posibile aspecte neprevazute care pot aparea in timpul operatiei. Decizia de a opera pro bono am luat-o fara a sta pe ganduri, intrucat starea pacientei nu mai suporta amanare. Dupa evaluarea ortopedica, pacienta a fost programata pentru operatie, iar dupa interventie a participat la un program zilnic de recuperare medicala si kinetoterapie. Astfel, la externare, pacienta, desi in varsta, este independenta din punct devedere fizic”, a declarat dr. Vlad Predescu.

 

Sursa foto: essentialoilspedia.com

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din boli

Expertul Acasa.ro, dr Cristina Ciuca, medic oftalmolog

Experti Sanatate

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie: Cum sa iti stimulezi imunitatea toamna?

Experti Sanatate

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie: Vedeta lunii septembrie: anghinarea. De ce merita cumparata?

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie

Pune o intrebare


Citeste pe ele.ro

Top

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului