Prospect Lantus, solutie injectabila
Ce este Lantus si pentru ce se utilizeaza
Indicatii
Tratamentul diabetului zaharat la adulti, adolescenti si copii cu varsta de 2 ani si peste.
Mod de administrare
Doze Lantus contine insulina glargin, un analog al insulinei, si are durata de actiune prelungita. Lantus trebuie administrat o data pe zi, oricand in timpul zilei, insa la aceeasi ora in fiecare zi. Schema de administrare a dozei (doza si momentul administrarii) trebuie ajustata in mod individual. La pacientii cu diabet zaharat de tip 2, Lantus poate fi administrat si in asociere cu medicamente antidiabetice orale.
Potenta acestui medicament este exprimata in unitati. Aceste unitati sunt valabile exclusiv pentru Lantus si nu sunt identice cu UI sau unitatile utilizate pentru a exprima potenta altor analogi de insulina.
Grupe speciale de pacienti Pacienti varstnici (â¥65 ani) La varstnici, deteriorarea progresiva a functiei renale poate duce la o scadere constanta a necesarului de insulina.
Insuficienta renala La pacientii cu insuficienta renala, necesarul de insulina poate fi diminuat din cauza metabolizarii reduse a insulinei.
Insuficienta hepatica La pacientii cu insuficienta hepatica, necesarul de insulina poate fi diminuat din cauza capacitatii reduse de gluconeogeneza si metabolizarii reduse a insulinei.
Copii si adolescenti ⢠Adolescenti si copii cu varsta de 2 ani si peste Siguranta si eficacitatea Lantus au fost stabilite la adolescenti si copii cu varsta de 2 ani si peste. Schema de administrare a dozei (doza si momentul administrarii) trebuie ajustata in mod individual.
⢠Copii cu varsta sub 2 ani Siguranta si eficacitatea Lantus nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date.
Schimbarea tratamentului de la alte tipuri de insuline la Lantus Atunci cand se trece de la o schema de tratament care contine o insulina cu actiune intermediara sau de lunga durata la o schema de tratament care contine Lantus, pot fi necesare modificarea dozei de insulina bazala si ajustarea tratamentului antidiabetic concomitent (doza si momentul administrarii suplimentare de insuline regular sau analogi de insulina cu actiune rapida sau doza de medicamente antidiabetice orale).
Schimbarea tratamentului de la insulina NPH administrata de doua ori pe zi la Lantus Pentru a reduce riscul de hipoglicemie nocturna sau aparuta dimineata devreme, pacientii care schimba in schema de tratament insulina bazala, de la insulina NPH de doua ori pe zi, la Lantus o data pe zi, trebuie sa reduca doza zilnica de insulina bazala cu 20-30% in primele saptamani de tratament.
Schimbarea tratamentului de la insulina glargin 300 unitati/ml la Lantus Lantus si Toujeo (insulina glargin 300 unitati/ml) nu sunt bioechivalente si nu sunt direct interschimbabile. Pentru a diminua riscul de hipoglicemie, pacientii care schimba in schema de tratament insulina bazala, de la insulina glargin 300 unitati/ml administrata o data pe zi, la Lantus administrat o data pe zi, trebuie sa reduca doza cu aproximativ 20%.
In timpul primelor saptamani, aceasta reducere trebuie compensata, cel putin partial, prin cresterea dozei de insulina injectata la ora mesei; dupa aceasta perioada, schema de tratament trebuie ajustata in mod individual. In timpul perioadei de schimbare a tratamentului si in primele saptamani dupa aceasta, se recomanda o monitorizare metabolica stricta.
Odata cu ameliorarea controlului metabolic si cu cresterea consecutiva a sensibilitatii la insulina, poate deveni necesara o ajustare suplimentara a schemei de administrare a dozelor. De asemenea, ajustarea dozei poate fi necesara, de exemplu, daca se modifica greutatea corporala, stilul de viata al pacientului, orarul administrarii insulinei sau daca survin alte situatii care cresc susceptibilitatea la hipo- sau hiperglicemie.
Pacientii care necesita doze mari de insulina din cauza prezentei anticorpilor anti-insulina umana pot sa manifeste un raspuns la insulina mai bun cu Lantus.
Mod de administrare Lantus se administreaza pe cale subcutanata. Lantus nu trebuie administrat intravenos. Durata prelungita de actiune a Lantus este dependenta de injectarea sa in tesutul subcutanat. Administrarea intravenoasa a dozei uzuale subcutanate poate determina hipoglicemie severa.
Nu exista diferente semnificative clinic ale concentratiei plasmatice a insulinei sau ale valorilor glicemiei dupa injectarea Lantus in regiunea abdominala, deltoidiana sau a coapsei. In cadrul aceleiasi regiuni, locurile injectarii trebuie alternate de la o injectie la alta.
Lantus nu trebuie amestecat cu nicio alta insulina si nu trebuie diluat. Amestecarea sau diluarea ii pot modifica profilul timp/actiune, iar amestecarea poate determina precipitare.
Atentionari si precautii
Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipienti.
Precautii
Lantus nu este insulina de ales pentru tratamentul cetoacidozei diabetice. in astfel de cazuri, se recomanda insulina regular, administrata intravenos. in caz de control insuficient al glicemiei sau de tendinta la episoade hiper- sau hipoglicemice, inainte de a lua in considerare ajustarea dozei, trebuie verificate complianta pacientului la schema de tratament prescris, locurile de injectare, corectitudinea tehnicii de injectare si toti ceilalti factori relevanti.
Trecerea unui pacient la un alt tip sau la o alta marca de insulina trebuie efectuata sub supraveghere medicala stricta. Modificari in ceea ce priveste concentratia, marca (fabricantul), tipul (regular, NPH, lenta, cu actiune de lunga durata etc), originea (animala, umana, analog de insulina umana) si/sau metoda de fabricatie pot necesita modificari ale dozei.
Hipoglicemia Momentul aparitiei hipoglicemiei depinde de profilul de actiune a insulinelor utilizate si, de aceea, se poate modifica atunci cand se schimba schema de tratament. Datorita aportului de insulina bazala mai prelungit cu Lantus, este mai putin de asteptat o hipoglicemie nocturna si mai mult de asteptat o hipoglicemie aparuta dimineata devreme.
Se recomanda prudenta deosebita si sporirea supravegherii glicemiei la pacientii la care episoadele hipoglicemice pot avea o relevanta clinica particulara, cum sunt pacientii cu stenoza semnificativa a arterelor coronare sau a vaselor cerebrale (risc de complicatii cardiace sau cerebrale ale hipoglicemiei), precum si la pacientii cu retinopatie proliferativa, mai ales daca nu au fost tratati prin fotocoagulare (risc de amauroza tranzitorie consecutiva hipoglicemiei).
Pacientii trebuie atentionati despre circumstantele in care simptomele de avertizare a hipoglicemiei sunt diminuate. Simptomele de avertizare a hipoglicemiei pot fi modificate, pot fi mai putin evidente sau absente la anumite grupe de risc. Acestea includ pacientii: - la care controlul glicemiei este semnificativ ameliorat, - la care hipoglicemia se dezvolta treptat, - varstnici, - la care s-a trecut de la insulina animala la insulina umana, - cu neuropatie vegetativa, - cu antecedente indelungate de diabet zaharat, - cu afectiuni psihice, - in tratament concomitent cu anumite alte medicamente.
In astfel de situatii, poate aparea hipoglicemie severa (cu posibila pierdere a constientei), inainte ca pacientul sa isi dea seama ca se instaleaza hipoglicemia.
Efectul prelungit al insulinei glargin administrata subcutanat poate intarzia remiterea hipoglicemiei. Daca se observa valori normale sau scazute ale hemoglobinei glicozilate, trebuie luata in considerare posibilitatea aparitiei episoadelor hipoglicemice recurente (mai ales nocturne), nerecunoscute ca atare.
Complianta pacientului la schema de administrare a dozelor si la dieta, administrarea corecta a insulinei si cunoasterea simptomelor hipoglicemiei sunt esentiale pentru reducerea riscului de hipoglicemie. Factorii care cresc susceptibilitatea la hipoglicemie necesita o monitorizare deosebit de atenta si, eventual, ajustarea dozei. Acestia includ: - schimbarea regiunii de injectare, - ameliorarea sensibilitatii la insulina (de exemplu prin indepartarea factorilor de stres), - activitatea fizica neobisnuita, intensa sau prelungita, - afectiunile intercurente (de exemplu varsaturi, diaree), - alimentatia inadecvata, - omiterea unor mese, - consumul de alcool etilic, - anumite afectiuni endocrine decompensate (de exemplu in hipotiroidie si insuficienta hipofizara anterioara sau corticosuprarenala), - tratamentul concomitent cu anumite alte medicamente).
Afectiuni intercurente Afectiunile intercurente necesita intensificarea supravegherii metabolice. in multe cazuri, sunt indicate determinari ale corpilor cetonici in urina si adesea este necesara ajustarea dozei de insulina.
Necesarul de insulina este adesea crescut. Pacientii cu diabet zaharat de tip 1 trebuie sa continue sa consume regulat cel putin o cantitate mica de glucide, chiar daca nu pot sa manance decat putin sau deloc sau varsa, etc. si nu trebuie niciodata sa renunte complet la insulina.
Anticorpi anti-insulina Administrarea insulinei poate determina formare de anticorpi anti-insulina. In cazuri rare, prezenta acestor anticorpi anti-insulina poate face necesara ajustarea dozei de insulina pentru a corecta tendinta la hiper- sau hipoglicemie.
Stilourile injectoare (pen-urile) care se utilizeaza impreuna cu cartusele de Lantus Cartusele de Lantus trebuie utilizate numai cu urmatoarele stilouri injectoare (pen-uri): - JuniorSTAR, care permite stabilirea de doze de Lantus in trepte de cate 0,5 unitati - OptiPen, ClikSTAR, Tactipen, Autopen 24, AllStar .i AllStar PRO, care, toate, permit stabilirea de doze de Lantus in trepte de cate 1 unitate.
Aceste cartuse nu trebuie utilizate cu niciun alt stilou injector (pen) reutilizabil, deoarece acuratetea dozei a fost stabilita numai pentru stilourile injectoare (pen-urile) enumerate. Este posibil ca nu toate aceste stilouri injectoare (pen-uri) sa fie comercializate in tara dumneavoastra.
Manipularea stiloului injector (pen-ului) preumplut SoloStar Inainte de a utiliza SoloStar, trebuie citite cu atentie instructiunile de utilizare incluse in prospect. SoloStar trebuie utilizat conform recomandarilor din aceste instructiuni de utilizare.
Erori de medicatie Au fost raportate erori de medicatie in care alte insuline, in special insuline cu durata de actiune scurta, au fost administrate accidental in locul insulinei glargin. intotdeauna trebuie verificata eticheta insulinei inaintea fiecarei injectii pentru a evita erorile de medicatie intre insulina glargin si alte insuline.
Asocierea Lantus cu pioglitazona Au fost raportate cazuri de insuficienta cardiaca atunci cand pioglitazona a fost utilizata in asociere cu insulina, in special la pacientii cu factori de risc pentru dezvoltarea insuficientei cardiace. Acest lucru trebuie avut in vedere daca se ia in considerare administrarea in asociere a pioglitazonei si Lantus.
Daca este utilizata asocierea, pacientii trebuie supravegheati pentru identificarea de semne si simptome ale insuficientei cardiace, crestere in greutate si edeme. Administrarea pioglitazonei trebuie intrerupta la aparitia oricarei deteriorari a simptomatologiei cardiace.
Excipienti Acest medicament contine mai putin de 1 mmol (23 mg) sodiu pe doza, adica practic ânu contine sodiuâ.
Interactiuni medicamentoase
O serie de substante afecteaza metabolizarea glucozei si pot impune ajustarea dozei de insulina glargin.
Substantele care pot potenta efectul de scadere a glicemiei si creste susceptibilitatea la hipoglicemie includ medicamentele antidiabetice orale, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), disopiramida, fibratii, fluoxetina, inhibitorii monoaminooxidazei (IMAO), pentoxifilina, propoxifenul, salicilatii si sulfonamidele antibacteriene.
Substantele care pot reduce efectul de scadere a glicemiei includ glucocorticoizii, danazolul, diazoxidul, diureticele, glucagonul, izoniazida, estrogenii si progestativele, derivatii de fenotiazina, somatropina, medicamentele simpatomimetice (de exemplu epinefrina [adrenalina], salbutamolul, terbutalina), hormonii tiroidieni, medicamentele antipsihotice atipice (de exemplu clozapina si olanzapina) si inhibitorii de proteaza.
Blocantele beta-adrenergice, clonidina, sarurile de litiu sau alcoolul etilic pot fie sa potenteze, fie sa diminueze efectul insulinei de scadere a glicemiei. Pentamidina poate determina hipoglicemie, care uneori poate fi urmata de hiperglicemie.
In plus, sub influenta medicamentelor simpatolitice cum sunt blocantele beta-adrenergice, clonidina, guanetidina si rezerpina, semnele reactiei adrenergice compensatorii pot fi reduse sau absente.
Sarcina si alaptarea
Sarcina Pentru insulina glargin nu sunt disponibile date clinice din studii controlate privind utilizarea sa la femeile gravide. Conform unui numar mare de date privind femeile gravide (peste 1000 de rezultate obtinute din sarcini) nu s-au evidentiat reactii adverse asupra sarcinii specifice insulinei glargin si nici efecte malformative sau efecte toxice feto/neo-natale ale insulinei glargin. Datele obtinute la animale nu au evidentiat efecte toxice asupra functiei de reproducere.
Utilizarea Lantus poate fi luata in considerare in timpul sarcinii, daca este necesar din punct de vedere clinic.
Este esential pentru pacientele cu diabet zaharat pre-existent sau gestational sa mentina un control metabolic bun in timpul sarcinii, pentru a preveni efectele adverse asociate hiperglicemiei. Necesitatile de insulina pot sa scada in primul trimestru si, in general, cresc in trimestrele doi si trei. Imediat dupa nastere, necesitatile de insulina scad rapid (risc crescut de hipoglicemie). Este esentiala monitorizarea atenta a controlului glicemic.
Alaptarea Nu se cunoaste daca insulina glargin se excreta in laptele uman. Nu se anticipeaza aparitia de efecte metabolice ale insulinei glargin ingerate asupra nou-nascutilor/sugarilor alaptati, deoarece insulina glargin sub forma de peptid este digerata in aminoacizi la nivelul tractului gastro-intestinal uman. Femeile care alapteaza pot necesita ajustarea dozei de insulina si a dietei.
Fertilitatea Studiile la animale nu au evidentiat efecte daunatoare directe privind fertilitatea.
Conducerea vehiculelor si folosirea utilajelor
Capacitatea de concentrare si de reactie a pacientului poate fi afectata din cauza hipoglicemiei, hiperglicemiei sau, de exemplu, din cauza tulburarilor vizuale. Aceasta poate constitui un risc in situatiile in care aceste capacitati au o importanta deosebita (de exemplu conducerea unui vehicul sau folosirea utilajelor).
Pacientii trebuie atentionati sa-si ia toate masurile de precautie pentru a evita hipoglicemia in timp ce conduc vehicule. Acest aspect este important indeosebi pentru pacientii la care simptomele de avertizare a hipoglicemiei sunt reduse sau absente sau care au episoade frecvente de hipoglicemie. Trebuie evaluat daca in aceste situatii sunt recomandabile conducerea de vehicule sau folosirea de utilaje.
Reactii adverse posibile
Rezumatul profilului de siguranta Hipoglicemia (foarte frecventa), in general cea mai frecventa reactie adversa la tratamentul cu insulina, poate sa apara daca doza de insulina este prea mare in raport cu necesarul de insulina. Urmatoarele reactii adverse asociate, provenite din studiile clinice, sunt enumerate mai jos pe aparate, sisteme si organe, in ordinea descrescatoare a incidentei (foarte frecvente: â¥1/10; frecvente: â¥1/100 si <1/10; mai putin frecvente: â¥1/1000 si <1/100; rare: â¥1/10000 si <1/1000; foarte rare: <1/10000). in cadrul fiecarei grupe de frecventa, reactiile adverse sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitatii.
Tulburari ale sistemului imunitar Rare: Reactii alergice.
Tulburari metabolice si de nutritie Foarte frecvente: Hipoglicemie.
Tulburari ale sistemului nervos Foarte rare: Disgeuzie.
Tulburari oculare Rare: Tulburari vizuale, retinopatie.
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat Frecvente: Lipohipertrofie Mai putin frecvente: Lipoatrofie.
Tulburari musculoscheletice si ale tesutului conjunctiv Foarte rare: Mialgii.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare Frecvente: Reactii la locul injectarii Rare: Edem.
Descrierea reactiilor adverse selectate Tulburari metabolice si de nutritie Episoadele severe de hipoglicemie, mai ales daca sunt recurente, pot determina leziuni neurologice. Episoadele hipoglicemice prelungite sau severe pot pune viata in pericol. La multi pacienti, semnele si simptomele neuroglicopeniei sunt precedate de semne ale reactiei adrenergice compensatorii. In general, cu cat scaderea glicemiei este mai mare si mai rapida, cu atat reactia compensatorie si simptomele ei sunt mai intense.
Tulburari ale sistemului imunitar Reactiile alergice de tip imediat la insulina sunt rare. Astfel de reactii la insulina (inclusiv insulina glargin) sau la excipienti pot fi asociate, de exemplu, cu reactii cutanate generalizate, angioedem, bronhospasm, hipotensiune arteriala si soc si pot pune viata in pericol.
Tulburari oculare Modificarea marcata a controlului glicemic poate determina tulburari vizuale temporare, din cauza alterarii temporare a turgescentei si a indicelui de refractie a cristalinului. Ameliorarea de durata a controlului glicemic scade riscul progresiei retinopatiei diabetice. Cu toate acestea, intensificarea tratamentului cu insulina cu ameliorarea brusca a controlului glicemic poate fi asociata cu agravarea temporara a retinopatiei diabetice. La pacientii cu retinopatie proliferativa, indeosebi daca nu este tratata prin fotocoagulare, episoadele hipoglicemice severe pot determina amauroza tranzitorie.
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat La locul injectarii poate sa apara lipodistrofie, care poate intarzia absorbtia insulinei. Alternarea continua a locului de injectare din cadrul unei anumite regiuni de injectare poate ajuta la reducerea sau prevenirea acestor reactii.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare Reactiile la locul injectarii includ eritem, durere, prurit, urticarie, edem sau inflamatie. Cele mai multe reactii minore la insuline la nivelul locului de injectare se remit, de obicei, in decurs de cateva zile pana la cateva saptamani. Rar, insulina poate determina retentie de sodiu si edeme, in special atunci cand controlul metabolic inadecvat anterior este ameliorat prin tratament intensificat cu insulina.
Copii si adolescenti In general, profilul de siguranta la copii si adolescenti (cu varsta â¤18 ani) este similar cu cel al adultilor.
Raportarile de reactii adverse din supravegherea dupa punerea pe piata au inclus relativ mai frecvent reactii la locul injectarii (durere la locul injectarii, reactie la locul injectarii) si reactii cutanate (eruptie cutanata, urticarie) la copii si adolescenti (cu varsta â¤18 ani) comparativ cu adultii. Nu sunt disponibile date din studii clinice privind siguranta la copii cu varsta sub 2 ani. Este importanta raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. .
Supradozaj
Simptomatologie Supradozajul insulinei poate determina hipoglicemie severa, uneori de lunga durata si care pune in pericol viata.
Abordare terapeutica Episoadele usoare de hipoglicemie pot fi tratate, de obicei, prin administrarea orala de glucide. Pot fi necesare ajustari ale dozei medicamentului, dietei sau activitatii fizice. Episoadele mai severe, cu coma, convulsii sau tulburari neurologice pot fi tratate prin administrare de glucagon intramuscular/subcutanat sau de solutie concentrata de glucoza intravenos. Pot fi necesare aportul sustinut de glucide si tinerea sub observatie a pacientului, deoarece hipoglicemia poate sa reapara dupa o ameliorare clinica aparenta.
Cum se pastreaza Lantus
Flacoanele nedeschise, cartusele nedeschise, stilourile injectoare (pen-urile) SoloStar neutilizate A se pastra la frigider (2 grade Celsius - 8 grade Celsius). A nu se congela si a nu se pune langa peretii congelatorului sau pachetul cu lichid de congelare din lada frigorifica. A se tine flaconul, cartusul sau stiloul injector (pen-ul) preumplut SoloStar in cutie pentru a fi protejate de lumina.
Informatii suplimentare
Compozitie
Fiecare ml contine insulina glargin* 100 unitati (echivalent cu 3,64 mg). Flacon Fiecare flacon contine solutie injectabila 5 ml, echivalent cu 500 unitati, sau solutie injectabila 10 ml, echivalent cu 1000 unitati. Cartus, stilou injector (pen) preumplut SoloStar Fiecare cartus sau stilou injector (pen) contine solutie injectabila 3 ml, echivalent cu 300 unitati. *Insulina glargin este produsa prin tehnologia ADN-ului recombinant din Escherichia coli.
Lista excipientilor Flacon a 5 ml, cartus, stilou injector (pen) preumplut SoloStar Clorura de zinc Metacrezol Glicerol Acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului) Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului) Apa pentru preparate injectabile Flacon a 10 ml Clorura de zinc Metacrezol Glicerol Acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului) Polisorbat 20 Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului) Apa pentru preparate injectabile
Ambalaj
Solutie injectabila Solutie limpede, incolora
Flacon Flacon din sticla incolora de tip I, prevazut cu capac fara filet (din aluminiu), dop (din cauciuc clorobutilic (tip I)) si capsa detasabila (din polipropilena), care contine 5 ml solutie. Cutii cu 1, 2, 5 si 10 flacoane. Flacon din sticla incolora de tip I, prevazut cu capac fara filet (din aluminiu), dop (din cauciuc laminat din poliizopren si cauciuc bromobutilic, tip I) si capsa detasabila (din polipropilena), care contine 10 ml solutie. Cutii cu 1 flacon. Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.
Cartus, stilou injector (pen) preumplut SoloStar Cartus din sticla incolora de tip I, prevazut cu piston negru (din cauciuc bromobutilic) si capac fara filet (din aluminiu), cu dop (din cauciuc bromobutilic sau cauciuc laminat din poliizopren si bromobutil), care contine 3 ml solutie.
Stilou injector (pen) preumplut SoloStar: Cartusul este fixat ireversibil intr-un stilou injector (pen) jetabil. Acele nu sunt incluse in ambalaj.
Marimi de ambalaj Cutii cu 1, 3, 4, 5, 6, 8, 9 si 10 cartuse. Cutii cu 1, 3, 4, 5, 6, 8, 9 si 10 stilouri injectoare (pen-uri) preumplute SoloStar. Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor si alte instructiuni de manipulare
Inainte de utilizare, se inspecteaza vizual Lantus. Trebuie utilizat numai daca solutia este limpede, incolora, fara particule solide vizibile si cu consistenta asemanatoare apei. Deoarece Lantus este o solutie, nu necesita agitare inaintea utilizarii. Lantus nu trebuie amestecat cu nicio alta insulina si nu trebuie diluat. Amestecarea sau diluarea ii pot modifica profilul timp/actiune, iar amestecarea poate determina precipitare. Intotdeauna trebuie verificata eticheta insulinei inaintea fiecarei injectii pentru a evita erorile de medicatie intre insulina glargin si alte insuline.
Lantus in cartus Stiloul injector (pen-ul) pentru insulina Cartusele de Lantus trebuie utilizate numai impreuna cu stilourile injectoare (pen-urile): OptiPen, ClikSTAR, Autopen 24, Tactipen, AllStar, AllStar PRO sau JuniorSTAR. Este posibil ca nu toate aceste stilouri injectoare (pen-uri) sa fie comercializate in tara dumneavoastra. Stiloul injector (pen-ul) trebuie utilizat conform recomandarilor din informatiile furnizate de catre fabricantul dispozitivului medical.
Trebuie urmate cu strictete instructiunile fabricantului de utilizare a stiloului injector (pen-ului) cu privire la incarcarea cartusului, atasarea acului si administrarea injectiei cu insulina.
Daca stiloul injector (pen-ul) pentru insulina este defect sau nu functioneaza corect (din cauza unor defectiuni mecanice) trebuie aruncat si trebuie utilizat un nou stilou injector (pen) pentru insulina.
Daca stiloul injector (pen-ul) nu functioneaza corect (vezi instructiunile de utilizare a stiloului injector), solutia din cartus poate fi extrasa intr-o seringa (adecvata pentru preparate de insulina de 100 unitati/ml) si apoi injectata.
Cartusul Inainte de a fi introdus in stiloul injector (pen-ul), cartusul trebuie tinut la temperatura camerei timp de 1 pana la 2 ore.
Bulele de aer din cartus trebuie eliminate inainte de injectare (vezi instructiunile de utilizare a stiloului injector). Cartusele goale nu trebuie reumplute.
Lantus in stilou injector (pen) preumplut SoloStar Inainte de prima utilizare, stiloul injector (pen-ul) preumplut trebuie tinut la temperatura camerei timp de 1 pana la 2 ore.
Stilourile injectoare (pen-urile) preumplute goale nu trebuie niciodata reutilizate si trebuie aruncate in mod adecvat.
Pentru a preveni eventuala transmitere a unor boli, fiecare stilou injector (pen) trebuie utilizat numai de catre un singur pacient. Inainte de a utiliza stiloul injector (pen-ul) preumplut, trebuie citite cu atentie instructiunile de utilizare incluse in prospect.