Prospect Actos

Ce este Actos si pentru ce se utilizeaza

Indicatii

Actos se utilizeaza pentru tratarea diabetului de tip 2 (cunoscut si sub denumirea de diabet noninsulino-
dependent).
- Poate fi utilizat singur (monoterapie) la pacientii (in special la cei supraponderali) care nu pot utiliza metformin (un medicament antidiabetic).
- Poate fi utilizat impreuna cu un alt medicament antidiabetic (tratament dual). Poate fi asociat cu metforminul la pacientii (in special la cei supraponderali) al caror diabet nu este controlat in mod satisfacator cu metformin utilizat singur, la doza maxima tolerata. Alternativ, poate fi asociat cu o sulfoniluree (un alt medicament antidiabetic) la pacientii la care nu se poate utiliza metformin si al caror diabet nu este controlat in mod satisfacator cu sulfonilureea utilizata singura, la doza maxima tolerata.
- Poate fi utilizat impreuna cu alte doua medicamente anti-diabetice, metformin si o sulfoniluree, ca tratament triplu la pacientii (in special la cei supraponderali) al caror diabet nu este controlat in mod satisfacator cu aceste doua medicamente.
- Poate fi utilizat impreuna cu insulina la pacientii al caror diabet nu este controlat in mod satisfacator numai cu insulina si care nu pot lua metformin.

Mod de administrare

Actos se ia o data pe zi, cu sau fara alimente. Doza se ajusteaza pentru a obtine cel mai bun control. Doza recomandata pentru incepere este de 15 mg sau 30 mg, o data pe zi. Este posibil ca aceasta doza sa trebuiasca crescuta pana la 45 mg o data pe zi, dupa una pana la doua saptamani. in combinatia cu metforminul, doza curenta de metformin poate fi mentinuta la inceperea tratamentului cu Actos. In combinatia cu o sulfoniluree sau cu insulina, doza curenta de sulfoniluree sau de insulina poate fi mentinuta la inceperea tratamentului cu Actos, cu exceptia cazului in care pacientul prezinta hipoglicemie (scaderea zaharului din sange), caz in care doza de sulfoniluree sau de insulina trebuie scazuta.

Atentionari si precautii

Contraindicatii

Actos nu trebuie utilizat pentru persoanele care ar putea fi hipersensibilie (alergice) la pioglitazona sau la oricare dintre celelalte ingrediente, sau pentru pacientii cu probleme de ficat, insuficienta cardiaca sau cetoacidoza diabetica (concentratii ridicate ale cetonelor [acizi] din sange).

Precautii

Retentia hidrica si insuficienta cardiaca:

Pioglitazona poate determina retentie de hidrica, care poate exacerba sau precipita insuficienta cardiaca. Cand sunt tratati pacienti care au cel putin un factor de risc pentru dezvoltarea insuficientei cardiace congestive (de exemplu infarct miocardic in antecedente sau boala arteriala coronariana simptomatica), medicii trebuie sa inceapa cu cea mai mica doza disponibila si sa creasca doza gradat.

Pacientii, in special cei cu rezerva cardiaca scazuta, trebuie urmariti pentru decelarea semnelor si simptomelor de insuficienta cardiaca, crestere in greutate sau aparitia edemelor. Pioglitazona trebuie intrerupta daca apare orice deteriorare a starii cardiace. Dupa punerea pe piata s-au raportat cazuri de insuficienta cardiaca atunci cand pioglitazona a fost utilizata in asociere cu insulina sau la pacienti cu istoric de insuficienta cardiaca; atunci cand pioglitazona este utilizata in asociere cu insulina, pacientii trebuie monitorizati pentru aparitia semnelor si simptomelor de insuficienta cardiaca, crestere in greutate si edeme. Dat fiind ca insulina si pioglitazona se asociaza cu retentie hidrica, administrarea lor concomitenta poate creste riscul de edeme. Pioglitazona trebuie intrerupta daca apare orice deteriorare a starii cardiace.

Un studiu de evaluare a efectelor cardiovasculare ale pioglitazonei a fost efectuat la pacienti sub 75 ani cu diabet de tip II si boala majora macrovasculara preexistenta. Pioglitazona sau placebo au fost adaugate la medicatia antidiabetica si cardiovasculara pentru pana la 3,5 ani. Acest studiu a aratat o crestere a rapoartelor referitoare la insuficienta cardiaca, totusi aceasta nu a dus la o crestere a mortalitatii in acest studiu. Este necesara prudenta la pacientii peste 75 ani datorita experientei limitate la acest grup de pacienti.

Monitorizarea functiei hepatice:

In cadrul experientei dupa punerea pe piata au existat rare raportari de disfunctie hepatocelulara. In consecinta, se recomanda monitorizarea periodica a valorilor concentratiei plasmatice a enzimelor hepatice la pacientii tratati cu pioglitazona. Inainte de instituirea terapiei cu pioglitazona, la toti pacientii trebuie verificate valorile concentratiei plasmatice a enzimelor hepatice. Tratamentul cu pioglitazona nu trebuie instituit la pacientii cu valori initiale crescute ale concentratiei plasmatice a enzimelor hepatice (ALAT > 2,5 ori limita superioara a normalului) sau cu orice alte semne de hepatopatie.

Dupa instituirea tratamentului cu pioglitazona se recomanda ca valorile concentratiei plasmatice a enzimelor hepatice sa fie monitorizate periodic, in functie de evaluarea clinica. Daca in cursul tratamentului cu pioglitazona valorile ALAT cresc de pana la 3 ori limita superioara a normalului, concentratia plasmatica a enzimelor hepatice trebuie reevaluata cat mai curand posibil. Daca valorile ALAT raman > 3 ori limita superioara a normalului, tratamentul trebuie intrerupt. Daca pacientul dezvolta simptome care sugereaza disfunctie hepatica, ce pot include greata, varsaturi, dureri abdominale, oboseala, anorexie si/sau urini hipercrome inexplicabile, trebuie verificate valorile concentratiei plasmatice a enzimelor hepatice. Pana la obtinerea datelor de laborator, decizia de continuare a tratamentului cu pioglitazona trebuie luata pe baza evaluarii clinice. Daca se constata icter, tratamentul medicamentos trebuie intrerupt.

Cresterea in greutate:

In studiile clinice cu pioglitazona au existat dovezi de crestere in greutate dependenta de doza, care poate fi datorata acumularii de tesut adipos si in unele cazuri asociata cu retentia de fluide. In unele cazuri cresterea in greutate poate fi un simptom al insuficientei cardiace, in consecinta, greutatea trebuie atent monitorizata. O parte a tratamentului diabetului este controlul dietei. Pacientii trebuie sfatuiti sa respecte strict o dieta cu control al caloriilor.

Hematologie:

In cursul tratamentului cu pioglitazona a aparut o usoara reducere a valorii medii a hemoglobinei (4% scadere relativa) si hematocritului (4,1% scadere relativa), compatibila cu hemodilutia. In studii controlate, comparative, ale pioglitazonei s-au observat modificari similare la pacientii tratati cu metformin (hemoglobina 3 - 4% si hematocrit 3,6 - 4,1% scaderi relative) si, in mai mica masura, cu sulfoniluree si insulina (hemoglobina 1 - 2% si hematocrit 1 - 3,2% scaderi relative).

Hipoglicemia:

Ca o consecinta a sensibilitatii crescute la insulina, pacientii carora li se administreaza pioglitazona in dubla sau tripla asociere cu o sulfoniluree sau in dubla asociere cu insulina pot prezenta risc de hipogligemie dependenta de doza si, o scadere a dozei de sulfoniluree sau insulina poate fi necesara.

Tulburari oculare:

In perioada dupa punerea pe piata au fost semnalate pentru tiazolidindione, inclusiv pioglitazona, rapoarte despre aparitia sau agravarea edemului macular diabetic cu scaderea acuitatii vizuale. Multi dintre acesti pacienti au raportat edeme periferice concomitente. Nu este clar daca exista sau nu o asociere directa intre pioglitazona si edemul macular, dar medicii care prescriu acest medicament trebuie sa aiba in vedere posibilitatea aparitiei edemelui macular daca pacientii raporteaza afectari ale acuitatii vizuale; trebuie avuta in vedere recomandarea unui consult oftalmologic corespunzator.

Altele:

Ca o consecinta a accentuarii efectului insulinei, tratamentul cu pioglitazona al pacientelor cu sindrom ovarian polichistic poate determina reluarea ovulatiei. La aceste paciente poate apare riscul de sarcina.

Pacientele trebuie sa cunoasca acest risc iar daca o pacienta doreste sa ramana gravida sau daca ramane gravida, tratamentul trebuie intrerupt.

Pioglitazona trebuie utilizata cu precautie in cazul administrarii concomitente de inhibitori (de exemplu gemfibrozil) sau de inductori (de exemplu rifampicina) ai citocromului P450 2C8. Trebuie urmarit indeaproape controlul glicemiei. Trebuie luata in considerare ajustarea dozelor de pioglitazona in intervalul de dozaj recomandat sau modificari ale tratamentului diabetului.

Comprimatele Actos contin lactoza monohidrat si, in consecinta, nu trebuie administrate la pacientii cu probleme ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficit de lactaza Lapp sau malabsorbtie de glucoza-galactoza.

Interactiuni medicamentoase

Studiile privind interactiunile medicamentoase au aratat ca pioglitazona nu are efect relevant asupra farmacocineticii sau farmacodinamicii digoxinei, warfarinei, fenprocumonei si metforminului. Administrarea asociata a pioglitazonei cu sulfoniluree nu afecteaza farmacocinetica sulfonilureei.

Studiile la om sugereaza absenta inducerii principalelor izoenzime inductibile ale citocromului P450, 1A, 2C8/9 si 3A4. Studiile in vitro nu au evidentiat inhibarea nici unei izoenzime a citocromului P450.

Nu sunt de asteptat interactiuni cu substantele metabolizate de aceste enzime, de exemplu anticonceptionale orale, ciclosporina, blocante ale canalului de calciu si inhibitorii HMGCoA reductazei. Asocierea pioglitazonei cu gemfibrozil (un inhibitor al izoenzimei 2C8 a citocromului P450) a determinat o crestere de 3 ori a ASC pentru pioglitazona. Deoarece in cazul administrarii concomitente de gemfibrozil exista un potential de crestere dependenta de doza a evenimentelor adverse, poate fi necesara scaderea dozei de pioglitazona. Asocierea pioglitazonei cu rifampicina (un inductor al izoenzimei 2C8 a citocromului P450) a determinat o scadere cu 54% a ASC pentru pioglitazona. Atunci cand se administreaza concomitent cu rifampicina poate fi necesara cresterea dozei de pioglitazona. Trebuie luata in considerare o monitorizare atenta a glicemiei.

Sarcina si alaptarea

Utilizarea in cursul sarcinii

Nu exista date adecvate la om pentru a se determina siguranta pioglitazonei �n cursul sarcinii. In studiile cu pioglitazona la animale s-a observat restrictia cresterii fetale. Aceasta poate fi atribuita actiunii pioglitazonei de diminuare a hiperinsulinemiei materne si a rezistentei crescute la insulina care apar �n timpul sarcinii, reducand astfel disponibilitatea substraturilor metabolice pentru cresterea fetala. Relevanta la om a unui astfel de mecanism este neclara iar pioglitazona nu trebuie utilizata �n cursul sarcinii.

Utilizarea in cursul alaptarii

S-a demonstrat ca pioglitazona este prezenta in laptele femelelor de sobolan. Nu se stie daca pioglitazona se excreta in laptele uman. In consecinta, pioglitazona nu trebuie administrata la femeile care alapteaza.

Conducerea vehiculelor si folosirea utilajelor

Nu s-au observat efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de folosi utilaje.

Reactii adverse posibile

Reactiile adverse raportate mai frecvent (> 0,5 %) decat cu placebo si ca mai mult decat un caz izolat la pacientii care au primit pioglitazona in studiile dublu-orb sunt enumerate mai jos sub forma clasificarii MedDRA pe aparate, sisteme si organe si ca frecventa absoluta. Frecventele sunt definite astfel: foarte frecvent >1/10; frecvent > 1/100, < 1/10; mai putin frecvent > 1/1000, < 1/100; rar > 1/10000, < 1/1000; foarte rar < 1/10000; frecventa necunoscuta (nu poate fi estimata pe baza datelor disponibile). In cadrul fiecarei grupe de frecventa, reactiile adverse sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitatii.

PIOGLITAZONa IN MONOTERAPIE

Tulburari oculare - Frecvent: tulburari de vedere

Infectii si infestari - Frecvent: infectie a cailor respiratorii superioare; Mai putin frecvent: sinuzita

Investigatii diagnostice - Frecvent: crestere in greutate

Tulburari ale sistemului nervos - Frecvent: hipoestezie; Mai putin frecvent: insomnie

PIOGLITAZONA IN ASOCIERE CU METFORMIN

Tulburari hematologice si limfatice - Frecvent: anemie

Tulburari oculare - Frecvent: tulburari de vedere

Tulburari gastro-intestinale - Mai putin frecvent: flatulenta

Investigatii diagnostice - Frecvent: crestere in greutate

Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv - Frecvent: artralgii

Tulburari ale sistemului nervos - Frecvent: cefalee

Tulburari renale si ale cailor urinare - Frecvent: hematurie

Tulburari ale aparatului genital si sanului - Frecvent: disfunctie erectila

PIOGLITAZONa IN ASOCIERE CU SULFONILUREE

Tulburari acustice si vestibulare - Mai putin frecvent: vertij

Tulburari oculare - Mai putin frecvent: tulburari de vedere

Tulburari gastro-intestinale - Frecvent: flatulenta

Tulburari generale si la nivelul locului de administrare - Mai putin frecvent: oboseala

Investigatii diagnostice - Frecvent: crestere in greutate; Mai putin frecvent: crestere a valorilor concentratiei plasmatice a dehidrogenazei lactice

Tulburari metabolice si de nutritie - Mai putin frecvent: cresterea apetitului alimentar, hipoglicemie

Tulburari ale sistemului nervos

Frecvent: ameteli - Mai putin frecvent: cefalee

Tulburari renale si ale cailor urinare - Mai putin frecvent: glicozurie, proteinurie

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat - Mai putin frecvent: transpiratie

PIOGLITAZONa iN TRIPLa ASOCIERE CU METFORMIN sI SULFONILUREE

Investigatii diagnostice - Frecvent: crestere in greutate, cresterea creatinfosfokinazei sanguine

Tulburari metabolice si de nutritie - Foarte frecvent: hipoglicemie

Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv - Frecvent: artralgii

PIOGLITAZONA IN ASOCIERE CU INSULINa

Tulburari metabolice si de nutritie - Frecvent: hipoglicemie

Tulburari generale si la nivelul locului de administrare - Foarte frecvent: edeme

Infectii si infestari - Frecvent: bronsita

Investigatii diagnostice - Frecvent: crestere in greutate

Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv - Frecvent: dureri de spate, artralgii

Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale - Frecvent: dispnee

Tulburari cardiace - Frecvent: insuficienta cardiaca

DATE DIN PERIOADA DUPA PUNEREA PE PIATA

Tulburari oculare - Edem macular: frecventa necunoscuta

In studiile clinice controlate s-au raportat edeme la 6 - 9% dintre pacientii tratati cu pioglitazona timp de un an. Ratele de aparitie a edemelor in grupurile de comparatie (sulfoniluree, metformin) au fost de 2 - 5%. Edemele au fost in general usoare pana la moderate si de obicei nu au necesitat intreruperea tratamentului.

In studiile controlate cu comparator activ, cresterea medie in greutate in cazul pioglitazonei administrata in monoterapie a fost 2 - 3 kg in timp de un an. Aceasta a fost similara cu cea constatata intr-un grup comparator activ cu sulfoniluree. In studiile cu asocieri medicamentoase, pioglitazona adaugata la metformin a dus la o medie a cresterii in greutate de 1,5 kg in timp de un an, iar adaugata la sulfoniluree cresterea a fost de 2,8 kg. In grupurile de comparatie adaugarea sulfonilureei la metformin a dus la crestere medie in greutate de 1,3 kg iar adaugarea metforminului la sulfoniluree a dus la o scadere medie a greutatii de 1,0 kg.

Tulburarea vederii a fost raportata in principal la inceputul tratamentului, este legata de modificarile valorilor glicemiei si se datoreaza alterarii temporare a turgiditatii si a indicelui de refractie al cristalinului, asa cum se constata si cu alti agenti hipoglicemianti.

In studiile clinice cu pioglitazona incidenta cresterii valorilor concentratiei plasmatice a ALAT mai mare decat de trei ori limita superioara a normalului a fost egala cu incidenta in grupul placebo dar mai mica decat cea constatata in grupurile de comparatie cu sulfoniluree sau metformin. Valorile medii ale concentratiei plasmatice a enzimelor hepatice au scazut sub tratamentul cu pioglitazona. in cadrul experientei dupa punerea pe piata au survenit cazuri rare de cresteri ale valorilor concentratiei plasmatice a enzimelor hepatice si disfunctie hepato-celulara. Cu toate ca, in cazuri foarte rare, s-a raportat deznodamant letal, nu a fost stabilita o relatie cauzala.

In studiile clinice controlate incidenta raportarilor de insuficienta cardiaca sub tratament cu pioglitazona a fost aceeasi ca in grupurile de tratament cu placebo, metformin si sulfoniluree, dar a fost crescuta in cazul asocierii cu insulina. Intr-un studiu de evaluare a efectelor la pacienti cu boala majora macrovasculara preexistenta, incidenta insuficientei cardiace grave a fost cu 1,6% mai mare cu pioglitazona decat cu placebo atunci cand pioglitazona a fost adaugata la terapie ce includea insulina.

Totusi, aceasta nu a dus la o crestere a mortalitatii in acest studiu. In cadrul utilizarii dupa punerea pe piata a pioglitazonei insuficienta cardiaca a fost raportata rar, dar mai frecvent atunci cand pioglitazona a fost utilizata in asociere cu insulina sau la pacienti cu un istoric de insuficienta cardiaca.

Cum se pastreaza Actos

Acest medicament nu necesita conditii speciale de pastrare.

Informatii suplimentare

Compozitie

Carmeloză calcica, hidroxipropilceluloza, lactoza monohidrat, stearat de magneziu.

Ambalaj

Blistere din aluminiu/aluminiu, cutii cu 14, 28, 30, 50, 56, 84, 90 si 98 comprimate.

Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.


Detinatorul autorizatiei de punere pe piata

Takeda Global Research and Development Centre (Europe) Ltd

Arundel Great Court 2 Arundel Street, London, WC2R 3DA

Marea Britanie

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Expertul Acasa.ro, dr Cristina Ciuca, medic oftalmolog

Experti Sanatate

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie: Cum sa iti stimulezi imunitatea toamna?

Experti Sanatate

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie: 5 beneficii ale MUSTULUI

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie

Pune o intrebare


Citeste pe ele.ro

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie: Gustari sanatoase pe care le putem da copiilor la scoala

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie

Pune o intrebare