Sunatoarea este una dintre cele mai folosite si mai eficiente plante din medicina populara. In acelasi timp este un remediu natural ale carei principii active au fost studiate temeinic si documentate stiintific.
La nivelul sistemului digestiv, sunatoarea are o actiune coleretic-colagoga, stimuland secretia si eliminarea de bila, si actiune antiinflamatorie la nivel hepatic; utila in caz de dischinezii biliare, hepatite; ajuta la normalizarea secretiei gastrice acide, deci este utilizata, alaturi de alte plante, in gastrita si ulcer gastric si duodenal; diminua colicile abdominale si durerile menstruale.
La nivel circulator, are actiune diuretica si vasodilatatoare.
Sunatoarea este unul dintre antidepresivele naturale cele mai eficiente, stimuleaza secretia de serotonina (hormonul fericirii) si melatonina; este utila in caz de depresii, anxietate, atac de panica, insomnie; este benefica deoarece restabileste echilibrul psiho-emotional, calmeaza, induce relaxarea si somnul, mareste increderea in sine.
Poate fi consumata sub forma de comprimate (500 mg/zi), infuzie (2-3 cani/zi), tinctura (1 lingurita diluata in 100 ml de apa de 3-4 ori pe zi, intre mese), ulei de sunatoare sau pulbere, in doze ce variaza in functia de starea si afectiunea pacientului.
In general se face o cura de 2-3 luni, urmate de 2-3 saptamani de pauza.
Extern, la nivelul pielii si mucoaselor, sunatoarea are actiune antiseptica si antiinflamatorie, calmanta si cicatrizanta - se utilizeaza in caz de arsuri usoare, rani superficiale, zgarieturi, dermatite, sub forma de infuzie concentrata sau ulei sunatoare.
In caz de gingivite, abcese dentare, afte, se poate face gargara cu infuzie concentrata din planta sau tinctura (1-2 lingurite de tinctura la 100 ml de apa)
Comprese sau badijonaj cu solutie diluata aplicate local la nivelul mucoasei anale in caz de hemoroizi sau fisuri anale.
Tot cu infuzia de sunatoare se pot aplica cataplasme pentru ameliorarea durerilor in caz de nevralgii.
Precautii si contraindicatii
Inceperea, ca si oprirea unui tratament cu sunatoare trebuie facute gradat, in doze crescatoare, respectiv descrescatoare
Este fotosensibilizatoare, deci pe durata tratamentului se evita expunerea la soare.
In asociere cu diferite medicamente (antidepresive, antiastmatice, hipotensive, hipocolesterolemiante, contraceptive orale) poate diminua efectul terapeutic al acestora, deci nu incepeti un tratament cu sunatoare, in cazul in care urmati si un tratament clasic, decat dupa ce ati cerut sfatul unui medic apifitoterapeut.
In caz de administrare prelungita (peste 2-3 luni fara pauze) pot aparea reactii averse: colici, diaree, nevralgii, tulburari de somn, alergii cutanate, anxietate, disfunctii erectile, gura uscata, migrene.
Se evita administrarea la femeile insarcinate, cele care alapteaza sau la copii; la fel persoanele cu sindrom bipolar sau Alzheimer trebuie sa evite terapiile interne pa baza de sunatoare.
Florile de sunatoare se culeg in zile uscate si insorite, din iunie si pana în septembrie, prin taiere cu foarfeca.; apoi se pun la uscat intr-un loc bine aerisit si intunecos, intinse in strat subtire, pe hartie sau panza. Se pastrează in pungi de hartie ori saculeti de panza in locuri uscate si intunecate.
Sursa foto: netdoctor.co.uk
