Boli

#boala #noapte #mers in somn #somnambulism

Somnambulismul, mersul in somn

Mult mai frecvent in adolescenta, somnabulismul corespunde unei stari de semiconstienta in care se afla persoana care doarme. Somnambulismul, cunoscut si sub numele de mersul sistematic in timpul somnului, face parte din categoria parasomniilor (tulburari ale somnului).

 

Despre ce este vorba?

Printre numeroasele tulburari de somn, somnambulismul este unul dintre cele mai „grave”. Starea de semiconstienta in care se afla somnambulul survine in fazele cele mai profunde ale somnului, in general la inceputul noptii.

Activitatea cerebrala corespunde mai mult starii de trezire decat celei de somn. De aceea, foarte adesea somnambulii au ochii dechisi, insa privirea confuza, in gol. In cazul unui somnambul care merge, este bine sa aveti grija sa nu lasati obstacole in drumul acestuia si de asemenea, evitati sa treziti persoana in cauza.

Care sunt cauzele?

Stresul sau tensiunea nervoasa pot adesea sa fie la originea somnambulimsului. Pe de alta parte, tulburarile hormonale din perioada adolescentei pot provoca adesea crize de somnambulism . In sfarsit, consumul excesiv de medicamente psihotrope pot de asemenea sa creasca riscurile aparitiei unor astfel de crize.

Care sunt simptomele?

Simptomele variaza enorm de la o persoana la alta. In cazul somnambulismului clasic, crizele nu depasesc 10 minute. In aceste momente, somnambului poate:

- doar sa se ridice din pat dupa care sa se culce la loc;

- sa „mormaie” cuvinte, fraze, adesea incomprehensibile;

- sa se ridice din pat si sa faca cativa pasi;

- sa raspunda la intrebari si sa execute ordine.

Ce se face in acest caz?

In cazul in care crizele sunt regulate si destul de lungi (mai mult de 10 minute), este indicat sa consultati un medic generalist care va va orienta eventual catre un specialist.

Care este tratamentul ?

In ceea ce priveste tratamentul somnambulismului, acesta este indreptat spre protejarea pacientului fata de leziuni si rezolvarea afectiunii. Suspiciunea de activitate convulsiva in perioada de vigilenta, un grad sporit de activitate autonoma impun efectuarea unei electroencefalograme.

Benzodiazepinele, mai ales diazepamul si alprazolamul, pot fi de folos. Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei pot fi luati in considerare in cazurile severe. Dar numai medicul este in masura sa prescrie astfel de medicamente.

Insa, mai puteti urma cateva sfaturi practice :

- Lasati aprinsa o lumina slaba in dormitor sau pe hol, caci aceasta are capacitatea de a reduce episoadele de somnambulism.

- Nu treziti niciodata brusc somnambulul caci poate face o criza nervoasa.

- Inchideti ferestrele.

- Indepartati toate obstacolele sau obiectele periculoase pe care somnambulul le poate gasi in drumul sau.


loading...
  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din boli

Expertul Acasa.ro, dr Cristina Ciuca, medic oftalmolog

Experti Sanatate

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie: Cum sa iti stimulezi imunitatea toamna?

Experti Sanatate

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie: Gustari sanatoase pe care le putem da copiilor la scoala

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie

Pune o intrebare


Citeste pe ele.ro

Top

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste aici.