In 2016, s-au inregistat de 675 de cazuri de rujeola si trei decese! In 2015, au existat doar sapte cazuri confirmate de rujeola si niciun deces! Refuzul parintilor de a-si vaccina copiii este una dintre principalele cauze ale epidemiei de anul acesta, atrag atentia medicii. Joi, purtatorul de cuvant al Ministerului Sanatatii, Valentin Popescu, aprecizat ca aproximativ 380.000 de doze de vaccine ROR sunt disponibile, fiind suficiente pentru toti copiii care trebuie vaccinati.
Cum se transmite rujeola
La fel ca mai toate bolile copilariei, rujeola are o origine virala si se raspandeste pe aceleasi cai clasice: prin intermediul picaturilor de saliva si a secretiilor nazale pe care persoana infectata le imprastie in jur in timpul tusei, stranutului, rasului sau vorbirii.
Transmiterea indirecta, adica prin contactul cu diferite obiecte contaminate (jucarii, mobilier etc.) este rara in cazul rujeolei, insa nu imposibila. O veste buna in legatura cu virusul rujeolic este ca acesta are un timp scurt de supravietuire (mai putin de 2 ore) in aer sau pe suprafete, precum si o sensibilitate deosebita la solventi organici (solutii de curatare), caldura si ultraviolete. in schimb, rezista foarte bine la frig (poate fi conservat ani de zile la -70 grade C). Din aceste motive, virusul este mult mai activ in lunile reci si cu soare putin. Cu toate acestea, au fost ani in care cele mai cazuri de rujeola s-au inregistrat in a doua jumatate a primaverii (aprilie-mai).
Extrem de contagioasa
Intrarea in contact cu virusul rujeolic duce aproape automat la imbolnavire (probabilitatea este de peste 95%). Categoria de varsta frecvent afectata, inainte de introducerea vaccinarii antirujeola la scara nationala, era format de copii de pana in 8-9 ani, cu varf de incidenta intre 2 si 5 ani. Acum situatia este in schimbare si mai mai susceptibili de a dezvolta boala par adultii, ca urmare a “epuizarii” anticorpilor indusi prin vaccinare (mai ales daca aceasta s-a facut cu virus mort), conform totuldespremame.ro.
Cum se manifesta rujeola?
Perioada de incubatie (intervalul de timp scurs intre momentul infectarii si momentul aparitiei primelor simptome) dureaza intre 7 si 18 zile. In general, debutul bolii este brusc si virulent, cu febra ce poate depasi uneori 39 C, asociat cu indispozitia, inapententa, durerile de cap, iar la scurt timp si semnele unei infectii respiratorii, incluzand:
- secretii nazale apoase, stranut;
- lacrimarea abundenta, inrosirea ochilor;
- intoleranta la lumina si umflarea pleoapelor;
- dureri de gat, raguseala;
- inrosirea si umflarea amigdalelor;
- tuse uscata, suparatoare sau, dimpotriva productiva
A doua faza a bolii incepe dupa 24-48 de ore de la aparitia febrei si e caracterizata de:
- inrosirea intensa a mucoasei bucale, insotita de mici pete/puncte sangerande (pichete) care fac foarte dificila alimentarea; aceasta congestie poate afecta intreg tubul digestiv, cauzand varsaturi si/sau diaree, iar in unele cazuri chiar si mucoasa genitala (provocand usturimi la urinare);
- limba incarcata, cu depozite albicioase si cu marginile rosii;
- inflamarea ganglionilor, in special a celor de sub barbie si a celor situati de o parte si de alta a gatului;
- semnul Koplik, considerat tipic pentru rujeola: mici pete albicioase avand un centru gri-albastrui, care apar pe mucoasa obrajilor, in dreptul molarilor;
- persistenta febrei, cu aparitia riscului de convulsii febrile.
In a treia faza a bolii, apar:
- accentuarea febrei (39-40,5 C) si a semnelor generale chiar inainte de declansarea eruptiei cutanate, dupa care temperatura scade usor, ajungand in 2-3 zile la valori normale;
- aparitia eruptiei, reprezentand pete de diferite dimensiuni (mici, cat gamalia unui ac sau mai mari pana la 1-3 cm), de culoare roz/rosu, neregulate, usor iesite in relief, catifelate la palpare, care dispar la apasare si au tendinta sa se uneasca intre ele;
- petele apar de obicei in timpul noptii, mai intai in spatele urechilor, apoi pe fata (in prima zi), pe gat (a doua zi), urmand ca in 2-3 zile sa se intinda pe tot corpul; in momentul in care eruptia cuprinde membrele, incep sa paleasca petele de la nivelul fetei, ele retragandu-se in ordinea in care au aparut;
- eruptia dureaza 3-5 zile si poate fi insotita de o usoara mancarime; dupa disparitie, pielea poate capata o tenta maronie, care se atenueaza treptat;
Complicatii rujeolei
Pacientii ar trebui sa aiba in vedere riscul aparitiei complicatiilor determinate de rujeola:
- Diareea considerata cea mai frecventa complicatie in rujeola
- Rujeola in timpul sarcinii poate determina travaliu prematur sau avort spontan
- Otita medie care apare aproape exclusiv la copii
- Encefalita acuta care determina febra, iritatie meningeala, convulsii, coma, sechele neurologice si chiar deces.
- Convulsii in 0.7 % din cazuri
- Panencefalita sclerozanta subacuta este o afectiune degenerativa rara a sistemului nervos central. Simptomele apar in medie la 7 ani dupa ce pacientul a avut rujeola.
Pentru preventia aparitiei rujeolei si pentru evitarea riscului bolilor pe care le pot cauza diferitele complicatii ale rujeolei, medicii recomanda vaccinarea impotriva rujeolei.
Prima doza de vaccin ROR se administreaza copiilor ca parte din programul national obligatoriu de vaccinare in intervalul de varsta 12-15 luni. Cea de-a doua doza se administreaza la inceperea scolii, de obicei la 7 ani, desi poate fi realizata chiar si la 3 luni de la prima imunizare. in jur de 5-10% dintre copii nu sunt complet imuni ROR dupa prima doza de vaccin, acesta fiind motivul pentru care este necesara si ce-a de-a doua doza, in urma careia raman aprox. 1% din copii partial imuni impotriva celor 3 boli ale copilariei. Daca o persoana a omis vaccinarea, ambele doze pot fi facute oricand dupa varsta de 7 ani, spatiate la 1 an diferenta.
Adultii care nu au fost imunizati in copilarie cu vaccinul ROR (in special persoanele nascute inainte de 1956) si nici nu au facut boala in trecut sunt expusi riscul de o contacta oricand. Astfel, vaccinul ROR se poate administra adultilor intr-una sau doua doze, dupa caz, intre varstele 19 si 55 de ani.
Efecte secundare vaccin ROR
De regula, vaccinarea ROR nu prezinta efecte secundare pentru majoritatea copiilor vaccinati, insa unii dintre ei pot acuza o usoara durere si roseata la locul injectiei si chiar febra. Dintre efectele secundare usoare si moderate amintim:
- febra (1 din 6 copii)
- iritatia (1 in 20 copii)
- inflamarea ganglionilor (rar)
- epilepsia (1 in 3000 cazuri)
- articulatii dureroase (1 din 4, mai ales femei tinere)
- scaderea numarului de trombocite/ sangerare ( 1 din 30.000)
- o forma usoara de rujeola (pojar) care poate dura 2-3 zile: iritatie, febra, lipsa apetitului si stare de sanatate proasta
- o forma usoara de oreion care poate dura 1-2 zile: inflamarea ganglionilor
- in cazuri rare este posibila aparitia unei iritatii sau a unor pete ca niste vanatai la cateva saptamani de la vaccinare.
Legatura dintre ROR si autism
Parintii au decis in ultimii ani sa nu-si mai vaccineze copiii dupa ce, in 1998, un cercetator britanic pe nume Andrew Wakefield a inaintat ideea ca vaccinul ROR poate cauza autism.
In revista medicala The Lancet, acesta a raportat cazurile a opt copii care au dezvoltat autism si probleme intestinale la scurt timp dupa ce li s-a administrat vaccinul ROR.
Cercetatorii au verificat de-a lungul anilor presupunerile privind autismul si au efectuat o serie de studii prin care au comparat sute de mii de copii care au fost vaccinati cu sute de mii de copii care nu au fost vaccinati niciodata. Ei au descoperit ca riscul de autism a fost acelasi in ambele grupuri. Vaccinul ROR nu a provocat autism. In plus, copiii cu autism nu au fost mai predispusi decat alti copii in a avea probleme intestinale (Deer, 2011, OIM, 2011).
