Exista insa, in spatele acestei afirmatii un sambure de adevar? Iata ce ne spune stiinta!
Pana in prezent nu s-a efectuat un studiu concret, la scara larga, care sa confirme sau sa infirme eficienta gargarei cu apa sarata, otet sau orice alte solutii orale existente pentru prevenirea infectiilor respiratorii superioare si inferioare cauzate de coronavirus sau orice alt virusi sau bacterii.
Au fost efectuate insa studii mai mici care au aratat ca apa de gura si diverse alte lichide utilizate in mod obisnuit la gargara pot ucide microbii. Dar nu s-a dovedit daca gargara previne sau trateaza o infectie respiratorie.
Totusi, gargara este o masura comuna de igiena in multe tari. In Asia de Est, in special in Japonia, gargara este puternic incurajata de guvernul national, impreuna cu alte practici precum spalarea mainilor, purtarea mastilor si distantarea sociala, ca o metoda de protectie in timpul sezonului obisnuit de gripa, dar mai ales acum, in timpul pandemiei de coronavirus.
Cele mai multe studii efectuate asupra efectului gargarei, au fost facute la scara mica, sau doar in laborator. Majoritatea provin din Japonia si atesta faptul ca gargara poate ajuta la prevenirea si tratarea infectiilor cailor respiratorii.
Cele mai interesante constatari se bazeaza pe utilizarea unei solutii de gargara orala cu betadina, tehnica folosita de zeci de ani de catre japonezi si nu numai, pentru tratarea durerilor in gat.
Intr-un studiu experimental din Japonia, din 2002, efectuat pe un esantion de doar 23 de persoane care s-au confruntat in trecut cu infectii respiratorii cronice, pacientii au fost pusi sa faca gargara cu o solutie pe baza de betadina de patru sau mai multe ori pe zi. In urma studiului s-a descoperit ca cei care au implementat acest obicei in rutina zilnica, si-au redus cu 50% riscul de a face infectii respiratorii, comparativ cu perioada in care nu faceau gargara. Gargara a dus la reducerea numarului infectiilor, inclusiv al celor virulente precum MARS.
S-au efectuat, de asemenea, studii in laborator privind eficienta gargarei, insa rezultatele acestora nu sunt exacte, deoarece mediul din eprubeta si cel din sistemul repirator uman sunt total diferite.
Un studiu recent, efectuat intr-un laborator din Germania, sponsorizat de un producator de solutie de gargara cu betadina, speciala pentru durerile in gat, a aratat ca aceasta a fost eficienta pentru a elimina 99% dintre coronavirusurile care provoaca SARS si MERS (coronavirusuri inrudite cu noul Covid-19).
Un alt studiu efectuat intr-un laborator japonez a relevat faptul ca produsele pe baza de betadina au depasit alte antiseptice comune precum gluconatul de clorhexidina si clorura de benzalconiu in inactivarea multor virusuri comune precum: rinovirus, adenovirus, rotavirus, sau clasicul virus responsabil cu gripa comuna. Insa pentru a determina eficienta acestor rezultate asupra pacientilor sunt necesare studii clinice, nu doar studii de laborator.
In Statele Unite, dar si in Romania, solutiile pe baza de betadina sunt vandute sub forma de dezinfectanti ai pielii, care contin ingrediente care pot provoca daune grave daca sunt ingerate! Acestea nu trebuie folosite pentru gargara sub niciun chip.
De asemena, solutiile pe baza de betadina contin iod. O substanta la care multe persoane pot face alergii. In plus, iodul poate cauza probleme pacientilor care au probleme cu glanda tiroida.
Exista si mai putine dovezi care sa ateste beneficiile antimicrobiene ale altor solutii pentru gargara. De exemplu, intr-un studiu efectuat in laborator s-a dovedit ca solutia Listerin antiseptic este eficienta asupra unor virusuri care au fost expuse solutiei pentru 30 de secunde, in eprubeta. Studiile nu au avut insa in vedere coronavirusurile, si mai mult, nu s-au efectuat studii clinice, pe oameni.
Un studiu clinic intrigant, realizat recent in Marea Britanie, pe un esantion de 66 de persoane, a sugerat ca utilizarea unei solutii saline (apa cu sare), preparate in casa, pentru irigarea nazala si gargara a redus semnificativ incidenta gripei si racelilor. Studiul a fost efectuat in perioada 1 octombrie 2014 pana la 31 martie 2015. Solutia pentru gardara, folosita, a fost preparata cu o lingurita de sare si o cana de apa. Aceasta a fost folosita de subiectii testati de sase ori pe zi. In schimb solutia pentru irigarea nazala a fost una sterila, preparata in laborator, intr-un mediu controlat. Cu toate acestea, studiul a fost efectuat pentru virusurile obisnuite, diferite de coronavirusul care circula acum.
De asemenea, alte studii mici au sugerat o activitate anti-virala potentiala benefica a gargarei cu ceai verde sau a celor cu otet de cidru de mere . Aceste studii au fost insa facute in laborator, deci nu au o importanta clinica cunoscuta pentru pacienti. In plus, niciunul dintre studii nu a privit in mod specific coronavirusul.
In concluzie, daca privim gargara din perspectiva studiilor, raportul risc-beneficiu este mai mult in favoarea beneficiilor. Insa nu exista dovezi clare care sa ateste ca aceasta te apara de infectia cu noul coronavirus.
Sursa: nytimes.com
