Prospect Exelon, capsule
Ce este Exelon si pentru ce se utilizeaza
Indicatii
Tratamentul simptomatic al formelor usoare pana la moderat severe ale dementei Alzheimer. Tratamentul simptomatic al formelor usoare pana la moderat severe ale dementei la pacientii cu boala Parkinson idiopatica.
Mod de administrare
Tratamentul trebuie initiat si urmarit de un medic cu experienta in diagnosticul si tratamentul dementei Alzheimer sau dementei asociate bolii Parkinson. Diagnosticul trebuie stabilit pe baza criteriilor actuale. Tratamentul cu rivastigmina trebuie inceput numai daca exista un insotitor care va monitoriza cu regularitate administrarea medicamentului de catre pacient.
Doze Rivastigmina trebuie administrata de doua ori pe zi, la masa de dimineata si la masa de seara. Capsulele trebuie inghitite intregi.
Doza initiala 1,5mg de doua ori pe zi.
Stabilirea dozei Doza initiala este de 1,5 mg de doua ori pe zi. Daca aceasta doza este bine tolerata dupa minim doua saptamani de tratament, doza poate fi crescuta la 3 mg de doua ori pe zi. De asemenea, cresteri ulterioare ale dozei la 4,5 mg si apoi 6 mg de doua ori pe zi trebuie sa se bazeze pe toleranta buna a dozei curente si pot fi luate in considerare dupa minimum doua saptamani de tratament cu doza respectiva.
Daca pe parcursul tratamentului se observa reactii adverse (de exemplu greata, varsaturi, dureri abdominale sau pierderea apetitului alimentar), scadere in greutate sau agravarea simptomelor extrapiramidale (de exemplu tremor) la pacientii cu dementa asociata bolii Parkinson, acestea pot fi rezolvate prin neadministrarea uneia sau mai multor doze. Daca reactiile adverse persista, doza zilnica trebuie redusa temporar la nivelul dozei anterioare bine tolerate sau tratamentul poate fi intrerupt.
Doza de intretinere Doza eficace este de 3 pana la 6 mg de doua ori pe zi; pentru a obtine beneficiul terapeutic maxim, pacientii trebuie sa utilizeze cea mai mare doza bine tolerata. Doza maxima zilnica recomandata este de 6 mg de doua ori pe zi.
Tratamentul de intretinere poate fi continuat atat timp cat exista un beneficiu terapeutic pentru pacient. Prin urmare, beneficiul clinic al rivastigminei trebuie reevaluat in mod regulat, mai ales la pacientii tratati cu doze mai mici de 3 mg de doua ori pe zi. Daca dupa 3 luni de tratament cu doza de intretinere, ritmul de atenuare a simptomelor de dementa ale pacientului nu s-a modificat in mod favorabil, tratamentul trebuie intrerupt. De asemenea, trebuie luata in considerare intreruperea tratamentului si atunci cand evidenta beneficiului terapeutic nu mai exista.
Raspunsul individual la rivastigmina nu poate fi anticipat. Cu toate acestea, un efect mai puternic al tratamentului a fost observat la pacientii cu boala Parkinson si dementa moderata. In mod similar, un efect mai puternic a fost observat la pacientii cu boala Parkinson si halucinatii vizuale. Efectul terapeutic nu a fost studiat in studii placebo-controlate cu o durata mai mare de 6 luni.
Re-initierea tratamentului Daca tratamentul este intrerupt pentru mai mult de trei zile, el trebuie reinceput cu o doza de 1,5 mg de doua ori pe zi. Apoi, stabilirea dozei trebuie realizata asa cum este descris mai sus.
Insuficienta renala si hepatica Nu este necesara ajustarea dozei la pacientii cu insuficienta renala sau hepatica, usoara pana la moderata. Totusi, datorita expunerii crescute in cadrul acestor populatii trebuie urmate cu strictete recomandarile pentru stabilirea dozelor in functie de tolerabilitatea individuala deoarece pacientii cu insuficienta renala sau hepatica semnificativa din punct de vedere clinic pot prezenta mai multe reactii adverse in functie de doza.
Pacientii cu insuficienta hepatica severa nu au fost studiati. Cu toate acestea, Exelon capsule poate fi utilizat la aceasta categorie de pacienti cu conditia unei monitorizari atente.
Copii si adolescenti Exelon nu prezinta utilizare relevanta la copii si adolescenti in tratamentul dementei Alzheimer.
Atentionari si precautii
Contraindicatii
Utilizarea acestui medicament este contraindicata la pacientii cu hipersensibilitate cunoscuta la substanta activa, rivastigmina, alti derivati carbamati sau la oricare dintre excipienti. Antecedente de reactii adverse la locul de aplicare care sugereaza dermatita de contact alergica la aplicarea plasturelui cu rivastigmina.
Precautii
In general, incidenta si severitatea reactiilor adverse creste la doze mai mari. Daca tratamentul este intrerupt pentru mai mult de trei zile, el trebuie reinitiat cu 1,5 mg de doua ori pe zi, pentru a reduce posibilitatea aparitiei reactiilor adverse (de exemplu varsaturi).
Pot aparea reactii adverse cutanate la locul de aplicare a plasturelui cu rivastigmina, care sunt, de obicei, usoare sau moderate ca intensitate. Aceste reactii nu sunt un indiciu al sensibilizarii. Cu toate acestea, utilizarea plasturelui cu rivastigmina poate conduce la aparitia dermatitei de contact alergice.
Trebuie suspectata dermatita de contact alergica daca reactiile aparute la locul de aplicare depasesc dimensiunea plasturelui, daca exista dovezi ale unei reactii locale mai intense (de exemplu eritem extins, edem, papule, vezicule) si daca simptomele nu se amelioreaza semnificativ in decurs de 48 de ore de la indepartarea plasturelui. In aceste cazuri, tratamentul trebuie intrerupt.
Pacientilor care dezvolta reactii adverse la locul de aplicare, care sugereaza dermatita de contact alergica la plasturele cu rivastigmina si care inca necesita tratament cu rivastigmina, trebuie sa le fie administrata rivastigmina cu administrare orala numai dupa efectuarea testelor la alergii cu rezultate negative si sub atenta supraveghere medicala.
Este posibil ca unor pacienti sensibilizati la rivastigmina prin expunere la rivastigmina plasture sa nu li se poata administra rivastigmina in nicio forma de prezentare. Au existat raportari rare de dupa punerea pe piata ale pacientilor care au prezentat dermatita alergica (diseminata) la administrarea de rivastigmina, indiferent de calea de administrare (orala, transdermica). In aceste cazuri, tratamentul trebuie intrerupt.
Pacientii si persoanele insotitoare trebuie sa fie instruiti ca atare. Stabilirea dozei: Reactii adverse (de exemplu hipertensiune arteriala si halucinatii la pacientii cu dementa Alzheimer si agravarea simptomelor extrapiramidale, in special tremor, la pacientii cu dementa asociata bolii Parkinson) au fost observate la scurt timp dupa cresterea dozei. Acestea pot sa raspunda la o reducere a dozei. in alte cazuri, Exelon a fost intrerupt.
Tulburarile gastro-intestinale cum sunt greata varsaturile si diareea apar in functie de doza si pot sa apara in special la inceputul tratamentului si/sau la cresterea dozei. Aceste reactii adverse apar mai frecvent la femei.
Pacientii care prezinta semne sau simptome de deshidratare, ca urmare a varsaturilor sau diareei prelungite, pot fi tratati cu fluide administrate intravenos si reducerea dozei sau intreruperea tr atamentului daca acestea sunt recunoscute si tratate prompt. Deshidratarea poate fi asociata cu efecte grave.
Pacientii cu boala Alzheimer pot sa scada in greutate. Inhibitorii de colinesteraza, inclusiv rivastigmina, au fost asociati cu scaderea in greutate la acesti pacienti. In timpul tratamentului trebuie monitorizata greutatea pacientului.
In cazul varsaturilor severe asociate tratamentului cu rivastigmina, trebuie facute ajustari adecvate ale dozei. Anumite cazuri de varsaturi severe au fost asociate cu ruptura esofagiana. Aceste evenimente au aparut mai ales dupa cresteri ale dozei sau la doze mari de rivastigmina. Rivastigmina poate determinaaparitia bradicardiei, care constituie un factor derisc in aparitia torsadei varfurilor, mai ales la pacientii cu factori de risc.
Se recomanda precautie la pacientii cu risc crescut de aparitie a torsadei varfurilor; de exemplu, cei cu insuficienta cardiaca de compensata, infarct miocardic recent, bradiaritmii, predispozitie la hipokaliemie sauhipomagneziemie sau utilizarea concomitenta impreuna cu medicamente cunoscute a induce prelungirea intervalului QT si/sautorsada varfurilor.
Trebuie actionat cu prudenta cand se administreaza rivastigmina pacientilor cu boala nodului sinusal sau tulburari de conducere (bloc sino-atrial, bloc atrio-ventricular). Rivastigmina poate determina cresterea secretiei gastrice acide. Trebuie actionat cu prudenta la tratarea pacientilor cu ulcer gastric sau duodenal sau pacientilor predispusi la aceste afectiuni. Inhibitorii de colinesteraza trebuie prescrisi cu precautie la pacientii cu istoric de astm bronsic sau boli pulmonare obstructive.
Colinomimeticele pot induce sau agrava obstructia urinara si crizele convulsive. Se recomanda prudenta in tratarea pacientilor predispusi la astfel de boli.
Nu a fost investigata utilizarea rivastigminei la pacientii cu dementa Alzheimer severa sau asociata bolii Parkinson, altor tipuri de dementa sau altor tipuri de tulburari de memorie (de exemplu declinul cognitiv asociat cu varsta) si de aceea nu se recomanda utilizarea la aceste grupede pacienti. Asemenea altor colinomimetice, rivastigmina poate exacerba sau induce simptome extrapiramidale. Agravarea (inclusiv bradichinezie, dischinezie, tulburari de mers) si o incidenta crescuta sau severitate crescuta a tremorului au fost observate la pacientii cu dementa asociata bolii Parkinson. Aceste evenimente au dus la intreruperea administrarii rivastigminei in unele cazuri (de exemplu intreruperi datorate tremorului 1,7% cu rivastigmina comparativ cu 0% cu placebo). In cazul acestor reactii adverse este recomandata monitorizarea clinica.
Grupe speciale de pacienti Pacientii cu insuficienta renala sau hepatica semnificativa din punct de vedere clinic pot prezenta mai multe reactii adverse. Trebuie respectate cu strictete recomandarile privind ajustarea dozelor in functie de tolerabilitatea individuala.
Pacientii cu insuficienta hepatica severa nu au fost studiati. Cu toate acestea, Exelon poate fi utilizat la acest grup de pacienti, dar este necesara monitorizarea atenta a acestora.
Pacientii cu greutate corporala sub 50 kg pot prezenta mai multe reactii adverse si e mai probabil ca acestia sa intrerupa tratamentul din cauza reactiilor adverse.Interactiuni medicamentoase
Ca inhibitor de colinesteraza, rivastigmina poate potenta in timpul anesteziei efectele miorelaxantelor de tip succinilcolina. Se recomanda prudenta in alegerea anestezicelor. Daca este cazul, se poate avea in vedere posibilitatea ajustarii dozei sau intreruperea temporara a tratamentului.
Avand in vedere efectele farmacodinamice si reactiile adverse suplimentare, rivastigmina nu trebuie administrata concomitent cu alte substantecolinomimetice. Rivastigmina poate interfera cu actiunea medicamentelor anticolinergice (de exemplu, oxibutinina, tolterodina).
Au fost raportate reactii adverse suplimentare care au dus la aparitia bradicardiei (carepoate duce la sincopa) la administrarea concomitenta a diferitebeta-blocante (inclusivatenolol) si arivastigminei. Se anticipeaza ca beta-blocantele cardiovasculare vor fi asociate cu cel mai ridicat risc; totusi, au fost primite si raportari de la pacientii care utilizeaza alte beta-blocante.
Prin urmare, trebuie procedat cu precautie cand rivastigmina este combinata cu beta-blocante si alte medicamente pentru tratarea bradicardiei (de exemplu, medicamente antiaritmice de clasa III, antagonisti ai canalelor de calciu, glicozide digitalice, pilocarpina). Deoarece bradicardia constituie un factor de risc in aparitia torsadei varfurilor, combinatia de rivastigmina si medicamente care induc torsada varfurilor, cum sunt antipsihoticele, si anume unele fenotiazine (clorpromazina, levomepromazina), benzamide (sulpirida, sultoprida, amisulprida, tiaprida, veraliprida), pimozida, haloperidol, droperidol, cisaprida, citalopram, difemanil, eritromicina IV, halofantrin, mizolastin, metadona, pentamidinasi moxifloxacina, trebuie observata cu precautie si, de asemenea, poate fi necesara monitorizarea clinica (EKG).
Nu s-au observat interactiuni farmacocinetce intre rivastigmina si digoxina, warfarina, diazepam sau fluoxetina in studiile la voluntari sanatosi.
Cresterea timpului de protrombina, indusa de warfarina, nu este afectata de administrarea de rivastigmina. Nu au fost observate efecte imprevizibile asupra conducerii intracardiace dupa administrarea concomitenta de digoxina si rivastigmina.
Avand in vedere calea de metabolizare, interactiunile cu alte medicamente sunt putin probabile, desi rivastigmina poate inhiba metabolizarea mediata de butirilcolinesteraza a altor substante.
Sarcina si alaptarea
Sarcina La animalele gestante, rivastigmina si/sau metabolitii acesteia au traversat placenta. Nu se cunoaste daca acest lucru are loc si la om. Nu sunt disponibile date clinice privind utilizarea la femeile gravide. In studii peri/postnatale la sobolan, s-a observat o crestere a timpului de gestatie. Rivastigmina nu trebuie utilizata In timpul sarcinii, cu exceptia cazurilor in care este absolut necesar.
Alaptarea La animale, rivastigmina se excreta in lapte. Nu se cunoaste daca rivastigmina se excreta si in laptele matern la om. Prin urmare, femeile aflate in tratament cu rivastigmina nu trebuie sa alapteze.
Fertilitatea Nu au fost observate reactii adverse ale rivastigminei asupra fertilitatii sau functiei de reproducere la sobolan. Nu se cunosc efectele rivastigmineiasupra fertilitatii la om.
Conducerea vehiculelor si folosirea utilajelor
Boala Alzheimer poate determina o reducere progresiva a capacitatii de a conduce vehicule sau poate compromite capacitatea de a folosi utilaje. in plus, rivastigmina poate determina ameteli si somnolenta, in special la inceputul tratamentului sau la cresterea dozei.
Prin urmare, rivastigmina are influenta mica sau moderata asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Astfel, capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje complexe a pacientilor cu dementa, tratati cu rivastigmina, trebuie sa fie evaluata periodic de catre medicul curant.
Reactii adverse posibile
Rezumatul profilului de siguranta Cele mai frecvente reactii adverse (RA) raportate sunt cele gastro-intestinale, inclusiv greata (38%) si varsaturi (23%), in special in timpul stabilirii dozei. in studiile clinice, s-a observat ca femeile sunt mai predispuse decat barbatii la reactii adverse gastro-intestinale si la scadere in greutate. Foarte frecvente (â¥1/10); frecvente (â¥1/100 si<1/10); mai putin frecvente (â¥1/1000 si <1/100); rare (â¥1/10000 si <1/1000); foarte rare (<1/10000); cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile). Urmatoarele reactii adverse, prezentate in tabelul 1, au fost cumulate de la pacientii cu dementa Alzheimer tratata cu Exelon. Tabelul 1 Infectii si infestari Foarte rare: Infectie urinara Tulburari metabolice si de nutritie Foarte frecvente: Anorexie Frecvente: Scaderea apetitului alimentar Cu frecventa necunoscuta: Deshidratare.
Tulburari psihice Frecvente: Cosmaruri Frecvente: Agitatie Frecvente: Confuzie Frecvente: Anxietate Mai putin frecvente: Insomnie Mai putin frecvente: Depresie Foarte rare: Halucinatii Cu frecventa necunoscuta: Agresivitate, agitatie.
Tulburari ale sistemului nervos Foarte frecvente: Ameteala Frecvente: Cefalee Frecvente: Somnolenta Frecvente: Tremor Mai putin frecvente: Sincopa Rare: Convulsii Foarte rare: Simptome extrapiramidale (inclusiv agravarea bolii Parkinson).
Tulburari cardiace Rare: Angina pectorala Foarte rare: Aritmii (de exemplu bradicardie, bloc atrio-ventricular, fibrilatie atriala si tahicardie) Cu frecventa necunoscuta: Boala nodului sinusal Tulburari vasculare Foarte rare: Hipertensiune arteriala.
Tulburari gastro-intestinale Foarte frecvente: Greata Foarte frecvente: Varsaturi Foarte frecvente: Diaree Frecvente: Dureri abdominale si dispepsie Rare: Ulcer gastric si duodenal Foarte rare: Hemoragie gastro-intestinala Foarte rare: Pancreatita Cu frecventa necunoscuta: Anumite cazuri de varsaturi severe au fost asociate cu ruptura esofagiana.
Tulburari hepatobiliare Mai putin frecvente: Valori crescute ale testelor functiei hepatice Cu frecventa necunoscuta: Hepatita Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat Frecvente: Hiperhidroza Rare: Eruptie cutanata tranzitorie Cu frecventa necunoscuta: Prurit, dermatita alergica (diseminata).
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare Frecvente: Oboseala si astenie Frecvente: Stare generala de rau Mai putin frecvente: Caderi Investigatii diagnostice Frecvente: Scadere in greutate. Urmatoarele reactii adverse suplimentare au fost observate cu Exelon plasturi transdermici: delir, pirexie, apetit alimentar scazut, incontinenta urinara (frecvente), hiperactivitate psihomotorie( mai putin frecvente), eritem, urticarie, vezicule, dermatita alergica (cu frecventa necunoscuta). Tabelul 2 indica reactiile adverse raportate in studii clinice efectuate la pacienti cu dementa asociata bolii Parkinson, tratati cu Exelon capsule.
Tabelul 2 Tulburari metabolice si de nutritie Frecvente: Apetit alimentar scazut Frecvente: Deshidratare.
Tulburari psihice Frecvente: Insomnie Frecvente: Anxietate Frecvente: Halucinatii vizuale Frecvente: Depresie Frecvente: Agitatie Cu frecventa necunoscuta: Agresivitate.
Tulburari ale sistemului nervos Foarte frecvente: Tremor Frecvente: Ameteala Frecvente: Somnolenta Frecvente: Cefalee Frecvente: Boala Parkinson (agravare) Frecvente: Bradichinezie Frecvente: Dischinezie Frecvente: Hipochinezie Frecvente: Rigiditate Cogwheel Mai putin frecvente: Distonie.
Tulburari cardiace Frecvente: Bradicardie Mai putin frecvente: Fibrilatie atriala Mai putin frecvente: Bloc atrio-ventricular Cu frecventa necunoscuta: Boala nodului sinusal.
Tulburari vasculare Frecvente: Hipertensiune arteriala Mai putin frecvente: Hipotensiune arteriala.
Tulburari gastro-intestinale Foarte frecvente: Greata Foarte frecvente: Varsaturi Frecvente: Diaree Frecvente: Dureri abdominale si dispepsie Frecvente: Hipersecretie salivara.
Tulburari hepatobiliare Cu frecventa necunoscuta: Hepatita.
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat Frecvente: Hiperhidroza Cu frecventa necunoscuta: Dermatita alergica (diseminata).
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare Foarte frecvente: Caderi Frecvente: Oboseala si astenie Frecvente: Tulburari de mers Frecvente: Mers caracteristic bolii Parkinson. A fost observata urmatoarea reactie adversa in cadrul unui studiu la pacienti cu dementa asociata cu boala Parkinson tratata cu Exelon plasturi transdermici: agitatie (frecvente). Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Supradozaj
Simptome Cele mai multe cazuri de supradozaj accidental nu au fost asociate cu nici un semn clinic sau simptom si aproape toti pacientii implicati au continuat tratamentul cu rivastigmina la 24 ore de la administrarea supradozei.
A fost raportata toxicitate colinergica, cu simptome muscarinice care sunt observate in caz de intoxicatii moderate, de exemplu, mioza, eritem, tulburari digestive, inclusiv durere abdominala, greata, varsaturi si diaree, bradicardie, bronhospasm si secretii bronsice crescute, hiperhidroza, urinare si/sau defectare involuntare, lacrimatie, hipotensiunearterialasi hipersecretie salivara.
In cazurile mai severe, pot aparea efecte nicotinice, cum sunt slabiciune musculara, fasciculatii, crize convulsive si stop respirator, cu posibil rezultat letal. Suplimentar, dupa punerea pe piata, au existat cazuri de ameteli, tremor, cefalee, somnolenta, stare de confuzie, hipertensiune arteriala, halucinatii si stare generala de rau. Tratament Deoarece rivastigmina are un timp de injumatatire plasmatica de aproximativ 1 ora si o durata de inhibare a acetilcolinesterazei de aproximativ 9 ore, se recomanda ca, in cazurile de supradozaj asimptomatic, sa nu se mai administreze doze ulterioare de rivastigmina in urmatoarele 24 ore. In supradozajul insotit de greata si varsaturi severe, trebuie avuta in vedere utilizarea de antiemetice. Daca este necesar, trebuie administrat tratament simptomatic pentru alte reactii adverse.
In supradozajul masiv, poate fi utilizata atropina. Se recomanda administrarea intravenoasa a unei doze initiale de 0,03 mg sulfat de atropina/kg, continuandu-se cu doze in functie de raspunsul clinic. Nu este recomandata utilizarea scopolaminei ca antidot.
Informatii suplimentare
Compozitie
Fiecare capsula contine hidrogenotartrat de rivastigmina corespunzator la rivastigmina 1,5mg.
Ambalaj
Blister din suport transparent din PVC cu folie de acoperire albastra a 14 capsule. Fiecare cutie contine 28, 56 sau 112 capsule. Flacoane din PEID cu sistem de inchidere din plastic cu sigiliu intern de inductie. Fiecare flacon contine 250 capsule. Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.