In prezent, dansul a evoluat de la ideea de activitate placuta de petrecere a timpului liber, la cea de terapie, fiindu-i atribuita chiar puterea de vindecare . Prin armonizarea legaturii dintre trup si minte obiectivul terapiei dansului este acela de a construi increderea in sine in cazul unei persoane cu probleme emotionale si de a imbunatatii mobilitatea si echilibrul fizic. In acest sens, o echipa de cercetatori din cadrul Universitatii de Medicina din Washington a descoperit ca tangoul este o adevarata terapie pentru persoanele care sufera de Parkinson. Comparand eleganta dansului argentinian cu un program de exercitii concepute special pentru persoanele care sufera de aceasta maladie, cercetatorii americani au ajuns la concluzia ca tangoul este extrem de eficient pentru a ameliora mobilitatea corpului. Parkinson, o boala care "cedeaza" la dans Mai mult decat atat, dupa finalizarea a 13 saptamani de studiu, dansatorii si-au imbunatatit echilibrul fizic mult mai mult fata de persoanele care au facut sedinte privind exercitii clasice de miscare. De asemenea, ei au obtinut rezultate mai bune si in ceea ce priveste riscurile unei caderi. Aspectul social al dansului a facut cursurile mult mai atragatoare, din punctul de vedere al dansatorilor care au dorit sa participe si la alte cursuri aditionale . Cursul de dans a cuprins exercitii de mentinere a echilibrului, stretching , pasi de tango etc. Cercetatorii sunt de parere ca tangoul este benefic pentru oamenii atinsi de maladia Parkinson, caci el incorporeaza mai multe aspecte in ceea ce priveste miscarea fizica. Desi orice dans poate contribui la imbunatatirea mobilitatii si a echilibrului, tangoul presupune miscari speciale, care se dovedesc extrem de benefice pacientilor cu Parkinson. Pe langa sincronizarea in a efectua pasii de dans, muzica specifica si ritmul adecvat faciliteaza executarea miscarilor si reducerea rigiditatii. Lectie de tango... in plina strada