Pentru foarte multe persoane, o cafea aromata face parte dintre placerile zilnice careia ii este imposibil de rezistat. Potrivit statisticilor, cafeaua este bautura preferata de germani, care consuma in jur de 170 l de cafea pe an, adica 1.400 de cesti de 120 ml, respectiv 3-4 cesti de cafea pe zi. Iubitorii de cafea stiu cu siguranta ca exista o relatie stransa intre aceasta si starea de sanatate, lucru confirmat la ora actuala de numeroase descoperiri stiintifice.

Exista anumite lucruri foarte interesante pe care trebuie sa le stii despre aceasta bautura energizanta:

1 Prin decofeinizarea cafelei se folosesc substante chimice

Oamenii de stiinta au studiat o varietate de moduri de extragere a cafeinei din boabele de cafea. Metoda cea mai comuna este extragerea prin solventi. Boabele de cafea crude se supun unui tratament cu aburi dupa care se introduc in solvent pentru a se extrage cafeina.

Ulterior acestei proceduri, cafeaua se spala si se usuca, pentru a fi pregatita de coacere. De-a lungul timpului, au fost folosite mai multe tipuri de solvent, precum alcool, acetona, clorura de metilen etc. In prezent, cel mai des folosit solvent in decofeinizarea cafelei este acetatul de etil.

2 Substanta amara din cafea nu este data de cafeina

Foarte multe persoane cred ca o cafea amara este si o cafea tare, gandindu-se la faptul ca vinovata de gustul amarui este cafeina. In realitate insa, gustul oarecum amar este dat de diversi antioxidanti.

3 Cafeaua poate ucide

Consumul permanent si ridicat de cafea poate duce la intoxicare cronica a organismului manifestata clinic prin palpitatii, insomnie si lipsa poftei de mancare. O cantitate foarte mare de cafea (cativa litri) poate provoca mari probleme organismului si poate duce chiar la deces.

4 Cafeaua este benefica in caz de migrena

O doza moderata de cafeina exercita o actiune vasoconstrictoare (reducerea diametrului vaselor de sange) ale creierului, ceea ce poate ajuta la ameliorarea anumitor dureri. De aceea, foarte multe medicamente pentru indepartarea durerilor musculare si a migrenelor contin cafeina. Studiile s-au facut insa pe subiecti care nu obisnuiesc sa bea regulat cafea.

5 O cafea buna depinde de modul de prajire si amestecare

Cand vine vorba de o cafea buna, totul se reduce la modul de prajire si amestecare. In timpul prajirii, uleiurile din boabele de cafea se emana la aproximativ 400 de grade. Cu cat ies mai multe uleiuri, cat atat cafeaua este mai aromata. Insa, nivelul de cafeina creste pe masura ce apa ramane mai mult timp in contact cu boabele de cafea. Pe de alta parte, cu cat este prajita mai bine cu atat contine mai putina cafeina.

6 Cafeaua te protejeaza de diabetul de tip 2

Consumata pe termen lung, cafeaua poate reduce riscul de diabet de tip 2 (cunoscut si sub numele de diabet non-insulino-dependent). Potrivit unei cercetari conduse in cadrul Institutului american impotriva cancerului, cafeaua contine antioxidanti, care pot influenta benefic nivelul de insulina din sange, cat si al glucozei.

Potrivit acestui studiu, persoanele predispuse la diabet de tip 2 ar trebui sa bea aproximativ patru cesti de cafea pe zi. Insa, acest consum de cafea trebuie avizat de medic, deoarece poate agrava alte probleme de sanatate, cum sunt de exemplu bolile cardiovasculare.

7 Cafeaua previne pietrele la rinichi

Este adevarat faptul ca o ceasca de cafea indulcita este un bun diuretic, deoarece stimuleaza digestia. Mai mult decat atat, oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca substantele din cafea au un rol protector asupra rinichilor, prevenind formarea pietrelor la rinichi.

Efectul diuretic al cafelei se pare ca este dat de o substanta denumita metilxantina despre care se crede ca poate favoriza eliminarea toxinelor. In urma acestui studiu, cercetatorii au concluzionat ca femeile care consuma trei cesti de cafea pe zi prezinta un risc mai mic cu aproximativ 45% de a suferi de calculi renali fata de cele care nu beau deloc cafea.

Atentie insa, cafeaua cu lapte poate fi indigesta pentru stomac, deoarece proteinele din lapte se coaguleaza in stomac sub actiunea aciditatatii taninelor continute de cafea.

8 Cafeaua nu creste performantele sportive

O ceasca de cafea bauta inainte de o sedinta de sport, in speranta ca poate stimula muschii asa cum se intampla in cazul functiilor cerebrale, nu este o idee buna deoarece se produce practic tocmai efectul invers: cafeina diminueaza afluxul sanguin la nivelul inimii, ceea ce face ca organismul sa fie mai putin oxigenat. In schimb, in timpul efortului muschii au nevoie de o cantitate de oxigen mai mare.

9 Cafeaua poate produce avort spontan sau nastere prematura

In perioada sarcinii, alimentatia gravidei se schimba, pentru ca fatul sa primeasca nutrienti necesari unei dezvoltari normale. Si in ceea ce priveste cafeaua, gravida trebuie sa tina cont de anumite limite. Pentru ca ficatul bebelusului nu poate metaboliza cafeina, ceea ce il face sa ramana treaz pe o perioada mai mare de timp, viitoarea mama trebuie sa scada semnificativ cantitatea de cafea consumata. In urma cercertarilor, oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca gravidele care consuma peste 200 mg de cafeina pe zi prezinta un risc dublu de pierdere a sarcinii sau de a naste prematur fata de cele care nu beau cafea deloc.

10 Cafeaua a fost descoperita de catre un cioban

Cu multa vreme in urma, in muntii din Africa, un cioban a observat un comportament ciudat al caprelor care mancasera boabe de cafea dintr-un tufis. Legenda spune ca a incercat si el aceste boabe si ca a simtit efectul de energizare imediat.