Mitomania este o patologie in care bolnavul simte o nevoie acuta de a inventa pentru a trece mai usor peste amagiri. Mitomanul nu este capabil sa-si dea seama in ce situatie se afla, anturajul fiind cel care il poate ajuta sa depaseasca aceasta stare.
Prin minciunile pe care le spune mitomanul poate atrage admiratia celor din jur, lucru care il bucura nespus. Multi barbati si femei care sufera de mitomanie exagereaza in privinta actiunilor pe care le intreprind, uneori chiar distorsionand adevarul.
Forme de mitomanie
Mitomania este caracterizata ca o tendinta patologica de a minti fara a avea constiinta asupra faptelor exprimate. Aceasta nevoie irepresibila de a fabula, de a inventa povesti imaginare si de a transforma adevarul il face pe mitoman incapabil sa faca diferenta intre realitate si ceea ce devoaleaza imaginatia.
Scopul mitomanului nu este acela de a-si insela anturajul, ci mai degraba de a-si crea o alta viata asa zis „perfecta” fugind de realitatea care il inconjoara.
Specialistii au definit 4 forme de mitomanie:
- Maligna. Legata de un complex de inferioritate pe care trebuie sa-l compenseze;
- Vanitoasa. Mitomanul incearca sa se puna in valoare, fara sa aiba vreo limita;
- Ratacitoare. Mitomanul minte in continuu pentru a fugi de realitatea inconjuratoare;
- Perversa. Scopul minciunilor sale este inselaciunea (mitomanul este un escroc).
Mitomanul minte in continuu pentru ca ii e teama ca parerile celorlalti sa nu se schimbe daca ar spune adevarul. Scopul sau este de a se pune in valoare sau dimpotriva de a se victimiza (scene dramatice, persoane care afirma ca sufera de boli grave etc).
Specialistii definesc mitomania ca un veritabil dezechilibru , mergand de la o simpla boala la o tulburare simptomatica a unei nevroze sau psihoze. In cele mai multe cazuri, mitomania survine in urma unui soc emotional (doliu in familie, despartire dureroasa, esec profesional etc). Inventarea unei alte vieti atenueaza suferinta si face realitatea mai suportabila.
Un mincinos nu este neaparat un mitoman
Toti oamenii sunt mincinosi intr-un anumit mod, incadrati la niveluri mai mari sau mai mici. Insa, diferenta fata de mitomani consta in faptul ca mincinosii obisnuiti au constiinta in momentul in care apeleaza la acest mod de a se exprima: pentru a nu rani pe cineva, pentru a intoarce lucrurile in avantajul propriu, pentru a vinde un produs etc.
Fata de un mitoman, mincinosul altereaza in mod deliberat adevarul pentru a insela pe cineva. Un mitoman insa crede in propriile minciuni, minte pentru a trai, nu face diferenta intre imaginatie si evenimentele nascocite de propria imaginatie.
Orice persoana poate duferi de mitomanie. Totusi, acest fenomen este foarte raspandit in perioada copilariei si in adolescenta. Copiii mici si adolescentii au tendinta de a inventa povestiri pentru a se face placuti de cei din jur. Daca aceasta tulburare persista dupa adolescenta atunci se poate vorbi de o tulburare de comportament grava.
Cum sa recunosti si sa tratezi mitomania
Este dificil sa depistezi o persoana care sufera de mitomanie, mai ales daca minciunile se aproprie cat de cat de realitate si nu cunosti pe deplin persoana respectiva. In momentul in care un mitoman este confruntat cu realitatea acesta poate deveni agresiv si violent.
Mitomania poate deveni un adevarat handicap in viata sociala . Prin crearea unei lumi paralele, mitomanul se deconecteaza progresiv de realitate si isi pune astfel in pericol relatia cu anturajul sau (familie, prieteni, serviciu). Foarte rar mitomanul isi da seama de problema de care sufera; persoanele din jurul sau trebuie sa-l convinga ca este cazul sa se adreseze unui specialist.
Persoana afectata de mitomanie trebuie sa consulte un psihiatru cat mai repede pentru a urma un tratament specializat: psihoterapie , uneori asociate cu anxiolitice. In urma sedintelor de terapie, medicul incearca sa depisteze care este cauza tulburarii de care sufera pacientul sau, pentru ca ulterior sa caute solutii pentru a-i schimba comportamentul.
Daca ai in jurul tau o persoana care sufera de mitomanie, incearca subtil sa-l faci constient de problema pe care o are si sa-l sustii pentru a depasi aceasta tulburare.
