Desi caderea parului preocupa foarte multe persoane, aceasta afectiune nu creeaza o ingrijorare mare pentru sanatate, fiind considerata mai degraba o problema inestetica. Totusi, caderea parului ar putea constitui un efect secundar sau un simptom al unei boli ascunse.

Pentru a inlatura aceasta posibilitate, este indicat sa mergi la medic si sa faci cateva analize pentru a afla diagnosticul. Caderea masiva a parului ar trebui sa constituie un semnal de alarma.

Tipuri de alopecie

Exista mai multe forme de alopecie de la slabirea fibrei capilare, la calvitie:

• Alopecia difuza (slabirea fibrei capilare a parului). Aceasta afectiune se intalneste la persoanele in varsta, atat la barbati, cat si la femei.

• Alopecia androgina. Mai este denumita „calvitia masculina” si apare la orice varsta. In ciuda numelui bolii si femeile pot suferi de aceasta forma de alopecie. Calvitia masculina este genetica si este legata de o cantitate excesiva de hormoni barbatesti (androgini) situati in jurul foliculilor pilosi, impiedicand cresterea capilara. Femeile sunt mai predispuse la alopecia androgina dupa menopauza, deoarece organismul produce mai putin hormoni femeiesti.

• Alopecia areata ( pelada ). Este caracterizata prin lipsa parului pe scalp, in anumite zone (goluri). Pelada este o afectiune trecatoare si apare adesea in perioada copilariei. De obicei, aceasta cadere este cauzata de o tulburare imunitara (boala autoimuna). Cresterea parului pe acele zone se produce dupa cateva saptamani sau chiar luni.

• Alopecia cicatrizanta. Din cauza formarii cicatricelor provocate de o infectie cutanata profunda, de origine bacteriana sau fungica, parul nu mai creste in regiunile cicatrizante. Micoza, de exemplu, poate lasa plagi de alopecie permanenta.

Alopecia, o boala genetica

Antecedentele familiale il ajuta pe medic sa determine forma de alopecie de care suferi. Uneori, este necesara efectuarea biopsiei pentru a indeparta posibilitatea unei infectii sau a unei tumori. Examenul fibrei capilare la microscop este recomandat pentru a permite distingerea peladei de alopecia androgina.

De asemenea, se mai fac teste care sa permita depistarea unei boli auto-imune precum lupusul, care insoteste adesea alopecia.

Pe de alta parte, in timp ce medicul examineaza o persoana pentru a evalua pelada, trebuie sa verifice daca pierderea parului nu este cauzata de un obicei nevrotic numit tricotilomanie (smulgerea propriului par).

Tratamentul caderii parului

Desi nu exista niciun mijloc de a preveni majoritatea formelor de alopecie, este totusi posibil sa stopezi sau sa incetinesti caderea parului.

Exista anumite medicamente care favorizeaza cresterea capilara. Minoxidilul este prezent intr-o solutie pe care pacientul o aplica de doua ori pe zi pentru a trata alopecia difuzia si alopecia androgina.

In cazurile de pelada, doar minoxidilul se poate dovedi eficient, doar ca pacientul va trebui sa aplice un steroid topic in solutie. Minoxidilul nu are aceeasi eficacitate la toti pacientii si doar unii obtin cresterea completa a parului. Acest produs este ineficient la persoanele care sunt complet chele.

Cazurile mai putin grave de pelada sunt uneori tratate prin injectii cu corticosteroizi in regiunile afectate. Corticosteroizii cu efect general (comprimate) antreneaza efecte nedorite daca sunt administrati pe o perioada lunga, de aceea folosirea lor este rezervata cazurilor mai grave.

In cazul peladei, un alt tratament consta in provocarea in mod voit a unor reactii alergice (eczema de contact) cu ajutorul unei substante chimice care se aplica pe pielea capului. Acest tratament provoaca o eruptie cutanata si adesea, parul creste in acel loc in cateva luni cel tarziu. Aceasta modalitate de tratament dureaza in jur de sase luni si este mai des intalnita in Europa decat in Statele Unite.

Finasteridul este medicamentul cel mai recent descoperit pentru a trata alopecia androgina. Acest medicament poatereduce concentratiile de DHT, un hormon masculin asociat cu alopecia androgina. Finasteridul este mai eficient decat minoxidul pentru a combate alopecia androgina. Majoritatea pacientilor au observat un efect favorabil dupa un interval de 3-6 luni de la tratament.Totusi, caderea parului reapare in momentul in care pacientul renunta la finasterid.

In cazuri de alopecie grava, indiferent de forma, medicamentele pot ameliora starea pacientului insa nu pot vindeca boala complet.

O alta solutie ar fi interventia chirurgicala sau purtarea unei peruci sau a unei mese. Tratamentul chirugical se bazeaza pe grefa capilara. Chirurgul preleveaza mici grefe din scalp, fiecare purtand cateva fire de par, din zonele din care acesta este des, si le transplanteaza in zonele afectate de alopecie.

Chiar daca purtarea unei peruci nu pare la prima impresie cea mai buna solutie, uneori poate fi varianta cea mai eficienta. In prezent, perucile sau mesele sunt de buna calitate si au un aspect perfect natural. Un numar mare de peruci se bazeaza pe efectul de vid si nu cad, chiar daca se practica sporturi dificile. Insa, singurul inconvenient ramane pretul destul de ridicat.

In situatia in care niciun tratament nu da roade, pacientul trebuie sa invete sa accepte problema de care sufera. Pentru a intelege si trece mai usor peste aceasta situatie nefericita, ajutorul unui specialist in psihologie si o serie de sedinte de terapie se pot dovedi de un real ajutor.

Citeste despre:

• 10 mituri despre ingrijirea parului

• Cum trebuie ingrijit parul barbatilor

• Caderea parului, semn de boala

• Extensiile de par pot afecta pielea capului