epuizarea profesionala nu este oficial recunoscuta ca o boala mentala. Se incadreaza mai degraba in categoria tulburarilor de adaptare. Diagnosticul este dificil de stabilit, pentru ca medicii nu dispun inca de criterii precise. Distingerea unei epuizari profesionale de o depresie se face foarte greu. In cazul in care nu se ajunge la un rezultat favorabil, pacientului i se recomanda consultul unui psihiatru .

Epuizarea profesionala se produce fara sa iti dai seama. Frustrariile se acumuleaza treptat, iar cinismul creste. Pentru a corecta o astfel de situatie, angajatul munceste din ce in ce mai mult (se refugiaza in munca) chiar pana la epuizare. Acest „mers in vid” poate dura chiar cativa ani. Insa, acesta este predispus epuizarii profesionale, fara nicio indoiala.

Simptomele psihologice ale epuizarii profesionale

• Oboseala permanenta;

• Lipsa de motivatie la locul de munca;

• Atitudine iritata, urmate de crize colerice, spontane;

• Atitudine cinica si sentimente de frustrare;

• Sentimentul de a fi incompetent;

• Anxietate, nesiguranta si neliniste permanente;

• Dificultate in a se concentra;

• Pierderi de memorie;

• Dificultati in a avea o buna judecata;

• Confuzie, indecizie ;

• In cazurile cele mai grave: ganduri suicidale.

Simptome fizice ale epuizarii profesionale

• Oboseala permanenta;

• Dureri de spate, musculare, migrene etc;

• Probleme digestive (gastritite, ulcer);

• Afectiuni cutanate ;

• Somn perturbat (insomnie, cosmaruri);

• Pierderea sau acumularea in greutate, intr-un timp scurt;

• Infectii frecvente (gripa, otite, sinuzita, raceala, gripa)

Factori de risc

Anumite situatii, atitudini sau trasaturi individuale pot intr-un context de munca stresant sa contribuie la epuizarea profesionala:

• Lipsa stimei de sine. De exemplu, atunci cand o persoana isi fixeaza un obiectiv ridicat care nu are finalitatea dorita traieste acest rezultat ca pe un propriu esec personal. Are tendinta de a percepe obiectivele ca fiind absolute si nu ca pe idealuri. Se instaleaza astfel sentimentul de incompetenta.

• Dificultatea de a-ti impune limite intr-un context de supraincarcare de taskuri.

• Asteptari foarte ridicate de la sine.

• Responsabilitati mari in afara job-ului: ingrijirea copiilor, a parintilor bolnavi etc.

• Jobul reprezinta centrul universului, lucrul cel mai important din viata sa.

• Are o constiinta profesionala ridicata.

• Da dovada de perfectionism in toate aspectele muncii sale, fara sa tina cont insa de prioritati.

• Nu stie sa delege din taskuri si sa lucreze in echipa.

Masuri de prevenire

Exista metode practice prin care poti reduce stresul si epuizarea profesionala:

• Afla care sunt cauzele declansatoare ale stresului;

• Discuta cu persoanele apropiate despre dificultatile pe care le intampini la serviciu. Sustinerea sociala este cea mai buna metoda impotriva stresului cronic;

• Poarta discutii cu colegii si cu superiorii despre organizatia in care lucrezi. Incearca sa cautati impreuna schimbari profitabile pentru toti;
•  Impreuna cu angajatorul, fixeaza obiective realiste si valorizante;

• Fa o lista de taskuri prioritare care sa te ajute sa-ti gestionezi mai bine timpul si da fiecaruia cate un grad de importanta si urgenta;

• Reflecteaza inainte de a te apuca de un anumit lucru. Este indicat sa ai un obiectiv, sa preconizezi un rezultat si sa te gandesti la erorile care pot aparea;

• Dupa fiecare ora de munca, ia cinci minute pauza pentru a te deconecta si pentru a-ti limpezi gandurile: asculta o melodie, mediteaza, iesi la aer curat etc;

• Fa exercitii fizice de cel putin o jumatate de ora pe zi, timp de cinci zile pe saptamana;

• Rezerva-ti timp pentru tine, familie si lucurile care iti fac placere (hobby-uri);

• Un consum mare de cafea, ceai, zahar, alcool, ciocolata, bauturi carbogazoase iti pot acutiza starea de agitatie si o pot agrava in timp. Asadar, incearca sa renunti la aceste produse sau macar sa limitezi cantitatea lor.