Boala cronica de rinichi , diabetul si bolile cardiovasculare sunt astazi principalii factori implicati in reducerea semnificativa a sperantei de viata a populatiei. Diabetul determina o crestere de aproximativ 12 ori a riscului de boala cronica de rinichi in stadiu terminal. Cea mai frecventa cauza de mortalitate în randul pacientilor cu nefropatie, indiferent de stadiul de afectare, ramane cea cardiovasculara.

Ce este Boala Cronica de Rinichi
 

Boala Cronica de Rinichi este definita ca leziune renala persistenta, pe o durata mai mare de 3 luni si ca reducere persistenta a functiei renale. Aceasta afectiune se clasifica in 5 stadii, stadializarea realizandu-se in functie de prezenta leziunilor si severitatea reducerii functiei renale.

Boala cronica de rinichi reprezinta o problema de sanatate publica in intreaga lume. Peste 50 de milioane de persoane au aceasta afectiune, iar dintre acestea peste 1 milion primesc tratament de substitutie a functiei renale.

Boala cronica de rinichi, asociata cu diabetul

Acesta boala este de cele mai multe ori asociata cu bolile cardiovasculare si diabet. Asocierea dintre boala cronica de rinichi, diabet si bolile cardiovasculare reprezinta o amenintare pentru sanatatea publica, reducand semnificativ speranta de viata a populatiei. Din cauza relatiei complexe de cauzalitate dintre boala cronica de rinichi si boala cardiovasculara, fiecare dintre ele poate reprezenta factor de risc, cauza sau complicatie a celeilalte.

Diabetul reprezinta principala cauza a bolii cronice de rinichi si determina o crestere de aproximativ 12 ori a riscului de boala cronica de rinichi in stadiu terminal. Gradul de afectare a functiei renale la persoanele diagnosticate cu diabet creste progresiv in timp, de la 7,3% in momentul diagnosticarii diabetului, pana la 17,3% dupa 5 ani de la diagnostic, ajungand dupa 10 ani la 24,9% si dupa 15 ani la 28%.

Riscul pacientului cu afectare renala ramane unul cardiovascular, in toate cele 5 stadii ale bolii cronice de rinichi, cea mai frecventa cauza de mortalitate in randul pacientilor fiind cea cardiovasculara.

Numarul deceselor de cauza cardiovasculara creste proportional cu fiecare stadiu de severitate al albuminuriei, indicator de afectare a functiei renale. Astfel, numarul deceselor creste de la un procent de 51% decese in stadiul de lipsa a afectarii renale, pana la 66% din totalul deceselor pentru pacientii cu microalbuminurie si la 75% din totalul deceselor pentru cei cu macroalbuminurie.

Rata de supravietuire la 10 ani pentru pacientii cu diabet este de 87,1% in absenta nefropatiei, de 70,8% pentru pacientii cu microalbuminurie, 65,1% pentru cei cu macroalbuminurie si 8,5% pentru cei cu creatinina plasmatica crescuta sau tratament de substitutie a functiei renale.

Pacientii cu macroalbuminurie au risc mai mare de deces cardiovascular. Acestia sunt candidati prioritari pentru interventii terapeutice de reducere a riscului cardiovascular si tratament renoprotectiv.

in cursul unui program de screening efectuat in 2010 in 11 orase ale tarii s-a urmarit afectarea de organ tinta - rinichi - la pacientii hipertensivi tratati, cu sau fara diabet. Medicii implicati care au comunicat rezultatele datelor acumulate au relevat procente intre 19% si 86%, cu o valoare mediana de 47% pacienti cu micro- si macroalbuminurie per total date inregistrate.

Principalii factori de risc comuni ai aparitiei si asocierii dintre boala cronica de rinichi, diabet si bolile cardiovasculare sunt: excesul de greutate sau obezitatea, stilul de viata si conditiile socio-economice, varsta, fondul genetic. Totodata, acesti factori de risc nu influenteaza doar debutul, ci si progresia acestor afectiuni, crescand semnificativ riscul de complicatii grave.